Monday 30 January 2012

asta-i situl


Giurgevo langa port, canalul. ZE Kanaaal
e ceva .. are aprox 4 km lungime pe 1 latime.. god help me now!

e o zona de periferie industriala abandonata. cai ferate pustii, conducte vechi la suprafata, resturi de cladiri, substante dubioase in sol, stufaris, smarcuri mlastinoase, buruieni crescute peste toate, .. si lacul de cenusa. Uuuu.. "Lacul de cenusa"
Cat de creepy suna..
Iar eu, acum, adica peisagistul in lucrarea sa de diploma, trebuie sa fac ceva cu locurile astea, sa le vindec.
Sa ma uit bine in jur si sa gandesc cum functioneaza imprejurimile, sa inteleg nevoia locului (a se citi a categoriilor de utilizatori potentiali dar si al eco enviro sisteme.. na-na na-na) si apoi pac, cu bagheta magica sa transform totul in ... well, aici e aici.
Pentru ca la o privire mai atenta iti apare ca nu oriunde si oricand e nevoie jap-jap de un parc, jap-jap de un teren de pang, jap-jap de un cartier p'rezidential. Si daca nu de astea, atunci de care? Ce pastram si ce-aruncam, ce-ngropam ce dezgropam..
Si mai ales, in final am fost utili cu ceva comunitatii de aici? Propunerea e fezabila, realista, pare utila? ..sau macar de efect?
efectul cui?
efectului

Thursday 26 January 2012

dece n-o corectam pe Ana :)

suspriza
mangarine
buleri
piurei
popotamii
iminioara
triumfiuri :)
.. mereu se corecteaza singura imediat, mai are atat de putine cuvinte pe care le "personalizeaza" and it's all so sweet..

3anisi7luni

Friday 20 January 2012

Thursday 19 January 2012

down

mi-aduc aminte de frica paralizanta din sarcina cu Puful Pufos.. Doamne, iti mai multumesc inc-odata ca e totul ok. doamne.. MULTUMESC!

si totusi, unii copii sunt asa..



mi se rupe inima

Tuesday 17 January 2012

casuta si rochii mici


ce rochite dragute, mai ales una

Sunday 15 January 2012

scopul ...you know

in adolescenta ma framantau multe intrebari, dintre care una maicuseama nu-mi dadea pace, si nici eu ei. anume: "care este scopul omului"
(e duminica, 7 dimineata, imi cer scuze ca lovesc cu obiecte contondente la ora asta,
dar mintea isi are caile ei, nu te pui cu ea... :))
Pentru ca mi se parea ca intre cei 90 de ani humani si ziua singura a efemeridei nu era mare diferenta, click clack si totul a trecut. Apari, te agiti umpic si dispari.. asa ca mintea mea cerea o explicatie pentru toata povestea asta. Eram la prima treapta, acolo unde lui Fat-Frumos i se-nfurci calea, si ma intrebam realmente incotro s-o apuc. se aratau inainte atatea drumuri.. o caracatita cu 14 brate incolacite.
Omul e facut sa isi faca o familie sau sa caute divinitatea in solitudine?
sa stranga bani cati mai multi cu care sa faca binele in lume, sau sa se bucure de frumuseti marunte?
sa plece in cosmos, sau sa modeleze portrete si sa le toarne in ghips?
sa danseze cu gratie efemera sau sa ridice monumente eterne?
sa vorbeasca mult sau putin,
sa urmareasca performanta intr-o singura directie, sau o existenta echilibrata din cat mai multe puncte de vedere?
Iar eu personal, eu va trebui sa citesc sau sa gatesc?
sa imi pregatesc o masca rezonabila dupa care sa ma ascund, sau sa ma arat asa cum sunt?
sa fiu libera ca o pasare sau sa ma insotesc si sa procreez,
sa sufar pentru orori sau sa ma bucur de miracole?
inima sa-mi ramana moale sau sa mi-o pietrific?
si visele, visele sa ramana suverane, sau trebuie ingropate adanc sub nucul din fundul gradinii....? Mintea mea avea de raspuns la destul de multe intrebari :))
Pentru toate astea, unde si pana unde trebuie sa ajungem si mai ales in ce fel,
n-am gasit raspunsul.
A trecut adolescenta, am intrat in centrifuga, iar intrebarea a ramas deoparte, pe un layer de dedesubt, cu fantasme, curiozitati, nelinisti, vise translucide, halucinatii...

Recent insa, am descoperit raspunsul. just like that :)
Deci, in trepte, ca la orice inaltare:
Primul pas din "scopul omului" este acela de a-si cauta scopul. CAUTAREA
Pasul doi: GASESTE. Cauta pana gasesti. A te descoperi pe tine insuti, etc.. (era adevarat ce zicea tipu' ãla, Dalai Lama
Pasul trei: URMEAZA. Nu te mai abandona pe tine insuti niciodata. sau da-o faci, ia-o de la capat, again and again.. tu trebuie sa fii conectat la tine insuti, and NEVER LET GO. Never. Ever.
Pasul patru: IMPLINESTE. Acest pas este intodeauna foarte greu de realizat. la o privire rapida de departe ai putea chiar sa juri ca e practic imposibil si ca nu merita efortul, "doar n-o sa te lupti cu morile de vant toata viata", ca la sfarsit sa-ti dai seama ca te-ai luptat si ti-ai "consumat" energiile pentru un ideal nerealist. Da, fraza asta e semanata in mintea oamenilor de catre Vantul Potrivnic. El are grija sa distraga concentrarea oamenilor, in asa fel incat cei mai multi sa piarda sensurile pe drum. drumul cel lung..
Cu alte cuvinte, analiza, diagnostic, tratament, enjoy! De-asta aparem toti cu defecte de fabricatie, ca sa avem ce repara. Lumea e un mare atelier de reparatii :)) iar bucuria nu-mi dau seama daca e sub forma de pasul 5, dupa implinire, sau mai degraba e o haina pe care trebuie s-o imbraci inca de la inceput, fara motive clare, si sa ramai drapat in ea pana la sfarsit.. da, cred ca asa-i. Nu exista pasul cinci separat, trebuie sa te prinzi ca pasul cinci trebuie inclus de la inceput.

The big picture:
scopul omului este acela de a-si vindeca destinul.

Asa, acuma c-am lamurit-o si pe asta, fug sa pregatesc micul dejun.
O zi splendida va doresc!

Thursday 12 January 2012

parent technique # despre ambitiile parintilor

mi-a placut articolul asta, e cam pe gandirea mea

limpezeste ideea "ca totul sa nu devina un concurs al ambitiilor personale ale parintilor"
LIBERTATE
nu-l constrange
nu-i interzice sa calce prin balti. dece sa nu calce prin balti?
dece sa nu-si bage mainile in noroi..
dece sa nu se dea cu rochita alba pe topogan . . pentru ca o murdareste?
mna, ce-i mai important, carpa aia de firma pe care ai dat tu o avere, sau momentul de placere si life-enjoying al copilului + spiritul de libertate pe care si-l intareste cu fiecare secunda in care-i spui "da puiule, sigur ca poti"
The thin line intre un copil curat/educat/disciplinat si un copil dresat..

Saturday 7 January 2012

2012


Raluca ne-a chemat la joaca-leapsa vreo doua ore de-a colajul. n-a iesit mare lucru dar a fost chiar fun

iar harta lui 2012 zice asa
cica ar fi o prezentare mare la inceput spre mijloc de an, ceva greu dar foarte pasionant
emisfera stanga a creierului e ocupata de joaca de drag cu fiinte mici apropiate si grija purtata
legume si vegetale se aseaza in fata
un grup, mai multe persoane, un fel de dorinta de-a apropia
pe-un fir lung prinse ca-ntr-o expozitie, ceva legat de un portofoliu, probabil Azara Landscape
slack, natura, yogilates.. energie pura si entuziasm
cam asta mi-as dori

si sa ma fac si eu buna, sa merit tot ce am

Alina, Laura, hai la joaca!

grimes map



grimes suna bine binisor
visuals evident dubioase, asa ca aici pe blogul "de copii" punem monopictures :))

..splendida imaginea asta

Tuesday 3 January 2012

decat trei ani jumate

n-am decat samburi de nuca puiule
mami, dece vorbesti cu decat?
aaa, pai..
nu zi decat Mamia, nu-i bine
aa.. stai. stai sa ma gandesc. stii cum e chestia mami? putem vorbi cu decat, dar numai daca il vorbim corect. asta-i, poti spune doar doua culori sau numai doua culori, dar nu decat doua culori. DECAT e prieten cu NU. ei sunt vecini si merg intodeauna impreuna, decat si nu.
ei doi.
amandoi.
Decat nu merge niciodata singur fara Nu, intelegi pisicuto? nu am decat un creion.. nu cobor decat o treapta... nu stiu decat un cantecel... cam asa
A.. am inteles Mami. Multumesc ca mi-ai spus, ca sa nu uit
da iubire, stiam ca tu o sa-ntelegi, e foarte simplu mami..
mamia, eu nu am decat o plapumioara.. nu mananc decat fructe.. nu e aprins decat un beculet..
da mami, exact! bravo puiule, ai inteles perfect :))
aa.. ce ziceai despre mancat?

*Ana e foarte receptiva la expresii verbale, si din luna decembrie incepuse sa vorbeasca decat fara negatie. ne-am prins imediat ca l-a cules de la gradi, iar la prima ei serbare, am identificat-o live si pe cache-educatoarea titrata care ii formeaza de mici. ne tinem tare, sper sa biruim decat noi!

*cel mai greu in toata povestea
n-a fost sa inteleaga pispirica despre ce vorbesc si nici mie sa-i explic, ci sa fac o exceptie de la regula casei: nu corectati copii! (nu-i corectez niciodata vorbirea Anei :))
dece? detaliez intr-un post-it galben viitor, acum e mult prea tarziu si din pacate TREBUIE, chiar trebuie sa merg in acel loc in care oamenii se intind, inchid ochii si stau degeaba ore in sir!

3jumate