Wednesday 22 December 2010

Sa va povestesc cum a fost :D

daca vedeti o aratare slaba si obosita.. dar cu un zambet mare si tamp desenat pe toata fata..... sa stiti ca sunt eu, dupa prezentarea de prediploma :D
Noi doua am intrat primele azidimineata, eu in deschidere.
La 9 si 20 eu si Stefi fugeam in sus pe scarile de la peisagistica.. ah, intarziuu!! Am avut un flash si mi se derula in gand serbarea din clasa a I-a, cand eu eram Dornröschen si Mame imi croise special rochita roz-pal, si furasem din parc trandafiri pe care mi-i prinsese 2-3 pe rochita si unul pe bentita din par... si evident, toata lumea era adunata, colegii, parintii si Corina-Tante.. iar Dornröschen nu mai aparea.. Intr-un final am ajuns, Corina-Tante nu m-a certat ci m-a strans in brate si a inceput serbarea . .

Cu suflarea taiata, ajung in amfiteatru. Iulia, Mugur si Ruxi. In rest, gol. Haahh, deci am timp sa-mi zappez skeletul. Povestim, unii beau cafea, mai dam un ochi pe rezumatul de idei.. intre timp vine lume, pe la 10 siceva incepem. Primele doua planse erau ale mele. Incep usurel dar in doua minute emotiile ma strang de gat tot mai tare.. simt ca nu mai pot respira. ma fortez sa nu ma las si zic inainte, cu creierul innecat in adrenalina. prof.Vi imi zice mai respira Alexandra, prof.Ve ce draguta ne aduce doua pahare de apa.. ma incordez la maxim sa continui fluxul de cuvinte si sa nu uit ceva important, termin cele 2 planse, preia July. Huuuuuuhhhh... am trei minute sa respir. Apoi a fost ok, am prezentat fiecare alternativ cate 3-4 planse si am mers cat de cat coerent pana la sfarsit, 55 de planse. Huuuh!
In tot acest timp se puteau intampla multe chestii (mi-au vazut ochii multe batalii in anii astia), dar n-au cazut bombe. Dimpotriva, comentarii oarecum curioase, pe care le-am perceput incurajatoare. Ok in gandul nostru, ACUM vine taierea. Spre surprindeera noastra insa n-am fost taiate ci incurajate si chiar felicitate. S-au starnit niste discutii de principiu intre membrii comisiei, s-au batut umpic intre ei dar tinta nu eram noi.. noi doar declansasem ;)) Spre noi inca nu se arunca cu rosii, dar eram totusi in asteptare.. Apoi gata, asta a fost, felicitari! Nu ne-a venit sa credem, ne-am ridicat de la biroul ala ametite, drogate, vlaguite, fericite.. Intr-un cuvant, proiectul (si prezentarea - pentru ca se face oarecare diferenta intre ele) n-au fost foarte rele. Gizaasss.. thaaanks!
nota.. buna, mult mai buna decat in visul meu cel mai dulce, nouasimuuult. E o senzatie dulce, plutesc intr-un lichid cald . . Multumesc domnului ca m-a irizat, comisiei ca ne-a gratiat, Juliei ca ne-am tandemat si lui Stefi ca m-a rabdat.
No si acuma fata draga, lasa norisorii roz, nu te mai umfla in pene, coboara pe pamant, du-te petrece repede sarbatorile si-apoi cu puiul nr1 de-a dreapta si puiul nr.2 in marsupiu, pune-te de citeste frumos niste cartulii pe waterfront si fa schite si crochiuri, ca in februarie ne vedem cu planul general si poate n-o sa mai fie Dumnezeu tot asa bine dispus. Acum are lumea asteptari de la noi, si greul abia incepe :)))

p.s. pardon, L.e.
Cel mai mult m-a socat si m-a fericit ca I. m-a strans in brate dupa prezentare, si ca ea I. ne-a dat noua punctaj max. Si asta pentru ca I. esteee.. nu stiu daca puteti intelege.. violent tornado intelligence almighty guru

L.e.
Nu-i bine cu blogurile astea. am zis ca tre sa-l inchid. Nu mai poate omu' abera de capul lui ca vine cine nu trebuie si zice "A, de mult ti-am gasit blogul tau secret, ce credeai "
la care profu de langa zice "Da da, dar semestru' asta n-a bagat nimic"
:))) :D :D DD oops

L.e. N-am vrut sa zic de bebe 2 decat dupa prezentarea de prediploma pt ca July (partenera mea de echipa) cred ca facea herz attack la aflarea vestii, cum am facut si eu de altfel. Deci am zis ca e mai bine s-o crut de asa soc. Ei, acum ca a trecut prima parte, in care practic am fost foarte dependente una de alta, acum e alta viata, pt ca practic de acum incolo, la a doua parte a proiectului isi ia fiecare o bucata pe care o duce in detaliu, deci suntem mai fiecare pe pielea ei. si clar, dau diploma la vara bine si cu grija si cu mare atentie. Numai in ziua prezentarii sa nu nasc :))

oops! ...



a... Da.
Suta la suta Da.

Jesus, not NOW!!! o sa fiu pregnanta toate lunile astea in care lucrez la diploma, si precis c-o sa nasc cu o zi inainte de marea prezentare, SHIT!!!

..si apoi, well.. am tras adanc aer in piept si m-am gandit: planning is everything baby, but you know, God knows best.
Si desi oficial a fost declarata stare de planning-cataclism, undeva in adancul mintii un gand poznas sarea cu skate-ul si-mi facea cu ochiul: stiu ca daca nu se intampla acuma peste voia noastra, nu cred ca mai luam vreodata povestea de la capat, si mi-ar fi parut rau intodeauna ca n-am avut taria sa-i fac Anei fratioara propusa. Deeeeci: want it or not, IT'S PARTY TIME!! :)))

Asa ca eliminand din start orice alte variante de "rezolvare", ne-am (MI-AM) acceptat noul scenariu baroc, si am zis asa:

O sa fie o sarcina usoara, fara probleme - complicatii - greturi - furtuni hormonale si somnolente letargice. Everybody keeping calm, nice and easy, couse we got work to do.
La care tatal responsabil de toata tarasenia pluseaza: si fara pofte si mofturi de noapte pana in luna a treia.
Iata, cat tupeu pe capul vinovatului :)))))

Ca si la prima sarcina, am reluat imediat bunul obicei din fiecare seara: cremuirea temeinica a gravidei de catre partenerul dedicat, cu chestii antivergeturice, caci iata cum prin acest mic dar constant sacrificiu, am fentat in totalitate unul din fenomenele oripilant de ireversibile, care poate lovi psiho-fizic o gravida si pe partenerul acesteia. uha!

Si acum, in saptamana a 8-a, pot spune doar ca parca mult mai intens decat in prima sarcina, am pofte! Nu stiu daca sunt pofte autentice generate de hormonii de sarcina, etc bla-bla, bla-bla, dar stiu ca sunt sensibila la muraturi, (in special ardei umpluti cu varza in suc rosiatic), la ciocolata "cu bicuchite de oameni mali" (chestie la care nu mai poftesc de ani de zile), la suc de rosii cu sare pe buze. stiu ca sarea mi-e total interzisa in astea 9 luni, pofta de sare nu poate fi una buna, o sa ma straduiesc sa renunt sa-mi tapetez buzele cu ea cand beau suc de rosii..
A, si sa nu uit: castane coapte si branza albastra. Lesin dupa branza albastra

Revenim in curand cu relatari din care veti afla ce parere are Intaia-Nascutã despre aceste evenimente, daca isi doreste fratior sau surioara, si ce declara ea ca ii va face bebelusului.

Post scris in 15 nov

Thursday 16 December 2010

am trei secunde sa zic ce si cum

nu se bea nuse mananca nu se doarme nu se iese din casa (exagerez da chiar asa e)
copilul e safe, maica-sa e pe ultima suta si taica-so are grija de ea
mai sunt ....4 zile pana la predare. Apoi in dimineata zilei de 22 cea de dupa 21, la ora 9am, ia iesi tu in fata si uimeste-ne . . . .
proiectii, discurs, comisie feroce, .. atacuri, riposte. va curge sange
sange ne/vinovat de miel la taiere, ca in fiecare an :))
oricum, un lucru e sigur: I will fight back!!!
totul, dar totul e sa iti SUSTII proiectul. cu calm, ironie si generozitate. the smooth way, but the strong way

mi se taie picioarele de pe-acuma, da cine are timp de emotii..
gata, au trecut 3 secunde. go baby, go!

Sunday 5 December 2010

dance.. . . loose loose



piesaasta ma imbalsameaza
ma drogheaaazaahh...

Tuesday 30 November 2010

20 de familii tin Rosia Montana. mai au de rezistat 7 ani

Am primit asta pe mail. Cred ca e tare grea atmosfera pe-acolo..
Cu prima ocazie vreau sa merg sa vad cu ochii mei
de retinut: trebuie mers in timpul saptamanii

Si zice asa:
Mai jos este un material care TREBUIE SA CIRCULE. E singura forma de protest deocamdata. Sunt informatii despre Rosia Montana si despre valoarea ei fizica, despre valoarea spirituala a zonei si mai ales despre valoarea romanului si a Romaniei, aici si in lume. Am decis sa anexez citeva fotografii facute de subsemnatul in zona acum circa 3 ani. AM VAZUT GALERIILE DACO-ROMANE DE PESTE 2000 DE ANI! EXISTA! NU SUNT O MINCIUNA!
Acolo se ascunde un tezaur urias ce nu va putea fi masurat nicicind in bani! Am gasit ghidul local recomandat (clandestin, in soapta, la ureche! - dureros!) care stie foarte multe (nu din presa!) si care ne-a dus in adincurile pamintului. Si mai ales ale istoriei. Si cind am iesit la suprafata ne-am dat seama in ce hau fara fund de fapt suntem pe cale sa fim aruncati.
Cezar Aanicai
Iasi , mai 2010
" ...Rosia Montana este cea mai veche localitate din Romania , atestata de la anul 131 dupa Hristos.
..De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei, facand din Rosia un orasel cosmopolit.
..Din Rosia s-au ridicat, de-a lungul timpului, multi luptatori ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta, luptator in revolutia de la 1848, alaturi de Avram Iancu..
..In Rosia, stradutele inguste si pietruite, casele de patrimoniu, construite in stil baroc de arhitecti italieni (Strada siciliana), in urma cu aproape doua sute de ani, te transporta in alt timp..
...Ultimele 330 de tone de aur si 1680 de argint vor sa fie exploatate, pana la ultima roca de minereu, de compania Gold Corporation, careia i-a fost concesionata exploatarea.

..Doar douazeci de mii de dolari pe an plateste statului roman compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri patrati, inima de aur a Apusenilor.
Concesiunea s-a facut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi inca sapte ani de-acum incolo.
..Vedem zilnic cum angajatii companiei intra in galerii, sub pretextul ca iau probe si fac masuratori, pana ce vor incepe oficial exploatarea, dar nimeni nu-i controleaza daca iau sau nu iau aur de-acolo...
..Uraniul ni l-au exploatat rusii in totalitate, iar acum vom ramane si fara aur, daca romanii nu se trezesc la timp.

De la Bucuresti sau din alta parte a lumii nu-si dau seama de dimensiunile reale ale tragediei de la Rosia Montana , iar cand vin aici si afla adevarul, sunt izbiti de anormalitatea acestei situatii, de lipsa de reactie a Guvernului si a administratiei locale, fata de aceasta stare de lucruri.
Toti scriu acolo ca nu-si pot inchipui ca vestigiile istorice, galeriile romane, bisericile si cimitirele istorice, bucati intregi de munte s-ar narui intr-un iaz de cianura.

Toti ne incurajeaza sa rezistam! Toti vor sa fie de folos cu ceva, un lucru cat de marunt. Solidaritatea aceasta de la om la om face mai mult decat orice gest politic din departare, si acesta indelung asteptat.

"Rezistati! Rezistati!" ne indeamna toata lumea, dar nu e usor, sa stiti, sa-ti traiesti viata ca in vitrina, observat, filmat si fotografiat tot timpul, pandit din fata casei, spionat obstructionat in orice faci sau ai intentia sa incepi. E o tensiune continua care slabeste numai de vineri dupa amiaza pana luni dimineata, atunci cand "observatorii" Gold-ului se aduna de pe ulite, unde se plimba in costumele lor spilcuite si cu ochelari negri la ochi,
plini de emfaza (vezi Doamne, au cumparat aproape tot si ei sunt stapanii Rosiei), si pleaca cu masinile lor scumpe in week-end. Abia atunci, noi putem sa lasam garda jos si sa traim, sa ne strigam bucuriile sau sa ne plangem necazurile, pe un ton de normalitate.

Si cum sa nu ravneasca la aurul Apusenilor, cand in el sunt, in procente mai mari decat oriunde in lume, si metalele rare atat de cautate de industria constructoare de nave spatiale: titan, vanadiu, wolfram, molibden.

Daca macar un singur om va ramane aici si nu-si va vinde proprietatea, compania nu va putea sa treaca peste el. Cred cu tarie ca nu ne luptam cu morile de vant si ca lupta noastra nu e in zadar.Nu se poate sa scoti o localitate in afara existentei, pentru ca vrea o companie straina sa le ia acest drept in numele lacomiei. Daca litigiul cu Gold ar mai tine o suta de ani, rezistenta Rosiei s-ar stinge, treptat. Probabil, asta urmareste compania. Poate daca romanii si-ar lua un petic de pamant pe dealurile acestea si nu l-ar ceda in ruptul capului, atunci ei nu vor avea sorti de izbanda, in vecii vecilor. Iata, membri ai organizatiei mondiale "Green Peace" si-au cumparat loturi fie si de cativa metri patrati in Rosia Montana, pe care nu le vor vinde companiei cu nici un pret, ba chiar au confectionat tablite pe care scrie: "Aceasta proprietate nu este de vanzare", pe care le-au impartit rosienilor, ca sa descurajeze orice tentativa a companiei de a-i ispiti sa ii vanda casele. Acum, Gold Corporation (Gabriel Resources si alte companii subsidiare dupa care se ascunde) si-a angajat cea mai mare companie de publicitate din Bucuresti, a regizorului Bogdan Naumovici, ca sa le faca propaganda proiectului minier de la Rosia Montana. Chiar daca mult prea tarziu, reclama a fost oprita,
in cele din urma, pentru minciunile continute in ea.
O lovitura dura pentru companie.

Avem nevoie de exprimarea solidaritatii cu lupta noastra. Sa vina aici cei care cunosc drama noastra, sa ne sprijine moral, sa aratam Gold-ului ca nu suntem asa putini, ca avem si pe altii de partea noastra. Sa facem si noi actiuni de intimidare, asa cum fac ei, nu doar sa tacem si sa inghitim. Noi suntem vreo 20 de familii, ultimii luptatori impotriva Gold-ului, care nu vom pleca nici in ruptul capului. Oricati bani ne-ar da, cu orice ne-ar tenta, noi nu plecam. Mie sa-mi dea America toata sa fie a mea, si eu nu plec din Rosia Montana ."
Eugen Cornea, capetenia rezistentei antigoldiste de la Rosia Montana

Am fost astazi la o intalnire cu profesori universitari si alti oameni pregatiti in diferite domenii care-si bat capul cum sa salveze muntii Apuseni de explatare si de distrugere totata. Sincer, nu pot sa stau nepasatoare la ce se intampla si simt ca daca eu nu ma ridic,tu nu te ridici, ala nu se ridica, nu ne ridicam cu totii, tragedia se va intampla si nepasarea de acum ne va costa enorm.
Oamenii sunt constienti de amploarea situatiei de faptul ca astia care ne conduc stau sluj in fata banilor,ca au vandut tara pe nimic
In principiu, s-a recunonsut ca sunt multi Romani care vor bine, dar care nu il pot realiza, pentru ca, urmare a manipularii, au reusit astia sa ne demoralizeze si sa ne dezbine
Fiecare invitat, specialist pe felia lui a vorbit despre efectele, numai negative , ale explaotarii miniere pe care vor sa o inceapa la Rosia Montana

prof. univ. dr. Ion Brad - membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, biochimist a explicat clar care sunt efectele cianurilor rezultate din exploatare asupra organismelor vii: moarte sigura pentru mediu plante, animale si oameni pe o raza de sute de km (inclusiv in tarile vecine) din cauza vaporilor de cianura care se ridica in aer

prof. dr. Vasile Boroneant, istoric, a povestit despre valoarea siturilor dacice, a galeriilor romane vechi de peste 2000 de ani si despre pierderea identitatii Poporului Roman si a intregului sau certificat de nastere Dacic

S-a vorbit despre faptul cgea asta este rezarva strategica de aur a Romaniei, de care se stie de mii de ani, pe care dacii au exploatat-o cu masura si pe care au lasat-o mostenire urmasilor pt gestionaterea independenta a Poporului Roman si despre faptul ca in Muntii Apuseni pe langa cea mai mare rezerva de aur si argint din europa, aur de o calitate ridicata, mult superioara, ar fi si o rezerva uriasa de wolfram metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu de gasit, foarte necesar, in industria militara si spatiala si in economie in general

sunt multe care se invart in jurul regiunii Apuseni pe care vor sa ii distruga e plin de zacaminte, si pe toate vor sa le exploateze, statul roman primeste nimic, adica 1 miliard de dolari in 20 de ani de exploatare, adica 15 % iar explatatorii iau restul de 85 %, si lasa in urma distrugeri istorice, ecologice, umane, NATIONALE , economice inestimabile

Pentru pamantul asta au murit Dacii, au murit marii Domnitori Romani, milioane de Romani de-a lungul secolelor ca sa il apere de asupritori si ca sa il dam noi degeaba astazi.

pasivitatea o sa ne coste scump

Eu cred ca nu putem sta indiferenti fata de mostenirea pe care o avem, care e a noastra.,nu a canadienilor sau a altora. E ca si cum vine unu sa iti ia casa cu tot ce ti-au lasat parintii, pamantul, hainele, amintirile, si tu te uiti la el cum o face si il lasi in pace.

ce e de facut ? cum putem incepe sa ajutam ?

Cred ca trebuie, in primul rand, ca toata lumea sa afle despre asta sa afle adevarul. oamenii nu stiu ce se intampla. apoi impreuna oamenii trebuie sa spuna NU !!

Pentru asta rebuie sa ne gandim repede, pentru ca nu e timp, la ce anume putem sa facem, cum putem sa contibuim cu resursele pe care le avem, si aici ma gandesc sa punem in aplicare totul pentru scopul asta care ne priveste direct. sa punem in miscare pe toata lumea
pe care o cunoastem, care, la randul ei va angrena mai departe alte roti.

Saturday 27 November 2010

dance



super madrugada, norvegieni..
s-au oprit in 2008 (alte proiecte individuale)
cred ca nordicii au o fascinatie spre "tarile calde"
ce voce are omul asta..

Tuesday 23 November 2010

. . . . .

ceva stiri despre coreea de nord a atacat in dimineata asta coreea de sud....?
a . . noiembrie

mi se inmoaie oasele



sau lasa, sa nu mi se mai inmoaie nimic. mai bine stay stuff and watch your back.
ce an de cacao a fost asta . .

.

Wednesday 27 October 2010

rise



pure gold :)
imi place gestica lui

Fetita cu vioara

Fetita cu vioara a hipnotizat-o din prima secunda, si-a urmarit-o fara sa respire pana la sfarsit..

Mai tarziu prin casa, isi aseaza gandurile cu glas tare:

Ana e o fetitã
cu lochitã albã
cale canta la vioalã..




doianisipatruluni

Sunday 24 October 2010

vanzarea Romaniei

Tara asta este super OK.
Parte a locuitorilor ei este super OK.
Dar arborele nostru gigantic altoit in istorie, da mereu din butas ramuri regresive. iar asta altereaza ansamblul in profunzime.

Despre vanzarea Romaniei pe centura, vorbesc batranii nostri in fraze al caror sens noua "tinerilor" ne scapa, si nu le intelegem sensul arhaic, in viziuni "depasite".

Si vine un moment in care ti se arata totul. Sa va povestesc:

Analizand Giurgiul pe toate fetele aflam povestea CET-ului (centrala termica a orasului). CET-ul produce apa calda pentru oras, caldura iarna, etc. Construit in anii '80, el a functionat cu combustibil solid, carbune, evacuand cenusa rezultata intr-un lac artificial construit anume, Groapa de Cenusa. Dar Romania evolueaza (si ea), si in anii 2.000 CET-ul lasa in urma carbunele medieval si trece pe un combustibil de generatie mai noua: gazul metaaann... Ok, foarte dragut, bine c-am facut si noi un pas inainte.
In discutii pe la Primarie despre groapa de cenusa, aflam ca desi nu mai este functionala, ea ar trebui totusi pastrata pentru "o eventuala repunere in functiune"
CUM ADICA REPUNERE IN FUNCTIUNE ??! intrebam noi naive. Pai parca terminasem cu carbunele, acum foloseste gaz. Gazul nu mai are nevoie de groapa de cenusa.
"Da, dar stiti ca era vorba ca CET-ul sa fie cumparat de un investitor rus.."
Si cu ochii cat cepele aflam ca rusul nostru ar fi vrut sa cumpere CET-ul, sa incalzeasca EL apa pentru giurgiuveni si sa le-o vanda (la pretul de "cat o avea el chef").. Ok, asta o fi progresul, poate asa "iese tara din mizerie" te-ai putea gandi. Poate rusul face apa mai calda si mai lichida, mai 24din24 si mai ieftina decat romanii nostrii. (ce sa-ti povestesc)
Na bun, dar ce-i cu groapa de cenusa, la ce-i trebuie rusului groapa de cenusa cata vreme centrala functioneaza acum pe gaz?
A, pai stiti, el are acasa la el in fundul curtii o mina de carbune . .
. . e nevoie sa continui?

si cum tarile civilizate nu mai cumpara de mult asa ceva . .
. . mai e nevoie sa continui??

el cum isi mai scoate banii? Si-atunci s-a gandit la vecinii lui Romanii, care au demonstrat intodeauna ca ei inghit orice rahat . .
sa ia niste CET-uri de pe-aici chiar daca or fi ele deja pe gaz, si sa-si arda aici carbunasii lui, la foc mocnit, in fum gros..
Iar reactia Romaniilor care credeti ca a fost? I-o fi pus pe ganduri perspectiva asta? O, nici vorba. Romanii au fost foarte deschisi la oferta, atata doar ca deocamdata nu s-au inteles la pret. dar afacerea inca se negociaza . .
In clipa aia mi s-a derulat in fata tot filmul "privatizarilor" din Romania ultimilor 20 de ani..

Vezi rusli boy, daca n-ai venit tu in anii nouazeci, imediat dupa revolutie..? Atunci se dadeau bucati intregi de Romanie pe maruntis de-un pachet de tigari si-o bere.
Si nu te intreba nimeni ce faci acolo, cum nu te intreaba nici azi . .

Friday 22 October 2010

asa, de toamna

daca vreodata te simti asa.. exagerat de trista, nejustificat.
pierde-te

intr-un magazin de body&bath fragrances.. sabon, de exemplu
si lasa-te in voia aromelor emanate de sapun de mango cu petale de trandafir..
de iarba de mare cu menta..
de ceai verde cu peeling de seminte..
testeaza scruburi de maini, desfa borcãnele, atinge periile de baie.. lemn si piatra. dezmiarda-te in senzatiile foarte placute, balsamice pe care ti le ofera..

adulmeca parfumantele de camera in bete lungi subtiri de lemn.. in special cel verde transparent
si la plecare, ia ceva suav cu tine, mic si parfumat subtil, suficient cat sa-ti redeseneze starea, cand o fi


Wednesday 20 October 2010

proba de feed

bla bla

Tuesday 19 October 2010

pupã moaamia

Cand se loveste puiul mic, oricat de putin, abia simtit
se cheama imediat salvarea: pupa mamia!
Tati e langa ea, "hai sa pupe Tatilu". "Nuuu, pupa mamia!
Moaamia puuupaa pe Anaaa.."
si scanceste si se miauna pana fug eu din celalalt capat al casei..
(parca mi se desfasoara in imagine un castel frantuzesc cu o mie de incaperi,
si mama-salvatoare zburand-fluturand in mare viteza, cu drapajul involburat,
din aripa cuhniilor prin saloane si coridoare nenumarate ..pana in apartamentele infantei, spre a-i alina acesteia suferinta)
Unde te-ai lovit iubire?
Aiici m-am lobiit..
Pune degetelu, sa vada mamia exact.
Uite aiiicii..
Ooo, pupa mamia!
Un pup, si gata. in secunda doi puiul isi continua jocul ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat.. pupicul miraculos isi face intodeauna efectul instantaneu si deplin.
"Smeechera miiicaa... zice tati, esti o parsivuta mica :))"
Ei, dar Moamia zice Las-o tati, nu e smechera, e doar la varsta inocentei imaculate, cand timpul e alcatuit din miracole, iar suferinta se spulbera cu un singur pup. Varsta vindecarii placebo, in care a sti este egal cu a putea.
Pupa mamia puiul ei, si trece tot, cat ai clipi :)

doianisipatruluni

Wednesday 13 October 2010

Red toxic spill from Hungary

Cand mustele bazaitoare care conduc lumea asta spun ca TOTUL E OK, atunci poti sa stii sigur ca e foarte grav. Ministrul mediului din Romania, Lazlo Borbely, spune cu toata seninatatea de care e el capabil, ca:
"Unda a ajuns in Romania. Nu avem probleme. Tinem legatura cu oficialitatile din Ungaria. Apa e P O T A B I L A A ! !"
700.000 de metri cubi de vascozitate higly toxic, cu un Ph de 11-12 (aproape de extrema scalei Ph!), adica foarte bazic, adica un fel de soda caustica. Ma gandesc la satele si ariile prin care a trecut scursura aia, ma gandesc la Dunarea noastra si ma gandesc la DELTA DUNARII..
Inca 2-3 precizari:
Pentru a "neutraliza" Ph-ul, specialistii s-au gasit in postura de a turna in ape, ce credeti? ...ACID (o imagine absolut..)
Si se pare ca vremea joaca un rol important acum in povestea asta, pentru ca ploaia mentine noroiul rosu umed si vascos, dar o vreme calda l-ar usca, iar odata uscat se va ridica din el praf rosu, care praf va fi spulberat de vant prin Europa si va fi inhalat de noi toti, asa toxic cum se afla. Si, desigur, s-a aflat ca scurgeri de la rezervoarele respective au aparut inca din luna iunie.. etc, etc

Daca ma gandesc ca azi am "aflat" si ca ww3 se va declansa in noiembrie, ACEST noiembrie . . Nu stiu dece am senzatia ca se aduna nori negri la orizont. chiar nu stiu dece (november or not, this one will be nuclear, playing at high level, with toxic chemistry delish.. cancer, anyone? Yes sir, everyone) Marile puteri sunt inarmate pana-n dinti cu arme nucleare chimice si biologice. Pare ca undeva e un balon, care sta sa plezneasca..
Mai spun ca nu mai urmaresc de multa vreme stirile, ziarele, talk-shourile de nici u fel, sunt mult prea toxice. Prin dopul gros de burete pe care l-am infundat in urechea mea spre lume nu razbat multe. Tot ce ajungea pana la mine erau cand si cand emisiuni stiintifice de pe National Geographic si Discovery, dar au devenit si ele sinistre, ati observat? Asa ca am terminat-o si cu ele,
acum nu mai vreau sa aflu chiar de nimic.

Sa nu ne mai gandim, sa desenam alte ganduri in loc . .
Dunarea va fi ok, Delta noastra va scapa neatinsa, curata ca lacrima, iar noiembrie
va fi o luna superba de toamna linistita, in care vom admira meditativ
nuante galben-purpurii
in frunzele de piersic
la amurg

Vreau foi de Arghezi, sa mi le pun pe suflet..

Nu, nu mai vreau nimic. Doar sa ma bucur de ceea ce am


Sunday 10 October 2010

don't ask me



din categoria foste obsesii
super grafica

you know how



b a l s a m i c . .
Matt Bellamy.. ce nume delicat are, uneori numele chiar are rezonante in personalitate. sau invers?
si ce explozii, cu toata delicatetea.. sau tocmai datorita ei..


si daca v-ati intrebat cumva ca mine, cine a folosit intai chestia aia.
Portavocele acela, placebo sau muse? atunci ia priviti-l pe domnul Tom Waits,
cu ce canta dansul prin anul.. hei, 2000. Credeam ca e mai vechi tipul. De fapt el s-ar putea sa fie vechi, dar Chocolate Jesus, piesa asta se pare ca a iesit in '99.
Well well.. deci portavocea ramane cu originile in ceata . .

Saturday 9 October 2010

sunt mandra de mine

Faceam chestia asta cu ceva ani buni in urma, dar de atunci nu m-am mai incumetat. Sunt perioade in viata in care esti mai blegovit cumva, mai moale, mai fara curaj si spirit. Nu mai ai balls, ce sa mai :))
Ei bine, imi place foarte mult sa ma intorc mental la perioadele in care aveam mai sus numitele podoabe :))) si sa ma las inspirata de previous-me.

Previous-me, in liceu statea in camin, unde apa calda era pasare rara, martea si joia cate o ora (una, 1 bucata ora) la pranz. Coada, imbulzeala, va dati seama ce era acolo. In plus, incaperea de dus era o incapere ca oricare alta, goala, cu dusurile prinse pur si simplu de-a lungul peretelui.. ops! Pe atunci eram si na, mai rusinoasa, chiar si numai intre fete fiind, nu ma simteam in largul meu sa ne privim intre noi pasaricile.
Asa ca dupa prima experienta de imbaiere Auschwitz-style, mi-a fost clar ca imi iau adio de la ora de dus cu apa calda. Prima oara a fost mai greu, ca na, apa inghetata bocna parca te crapa in bucati, dar m-am obisnuit rapid.
Faceam dus oricand vroiam eu, singura singurica in baia goala, bucurandu-ma si de ecou cantandd . .
Se mai cruceau fetele ca auzeau reverberat in ecoul coridorului sunetul apei curgand la dus, si ma mai trezeam cu cate un cap buimacit mirandu-se de vedenie: faci dus cu apa rece??!!.. ioooi te!!

A devenit un mod de viata, si nici nu-mi mai dadeam seama de asta, asa tare ma obisnuisem. Am continuat apoi cu brio si in facultate. Tehnica era clara: nu ma pricajeam acolo sa bag intai un deget, apoi doua.. asa suferi mult mai rau, metoda o fi buna la intrat in piscina sau alte ape cu temperaturi umane. Nu, daca ai de-a face cu apa inuman de rece, e clar: te dezbraci hotarat si nu te gandesti la ce ve face, dai drumul la apa in jet hotarat, si fara sa eziti o secunda te bagi cu totul sub dus. Ti se va taia respiratia, dar nu trebuie sa eziti, intoarce-te pe toate partile sa te ajunga apa peste tot. In cateva secunde atingi starea echilibrata: pielea iti ingheata atat de tare incat nu mai simti frigul. Te sapunesti, te clatesti bine si inchizi dusul.
Huuuhh... parca plutesti.. aerul din incapere e atat de cald.. prosopul pare atat de cald.. nu te zgribulesti, esti fluid, parca zbori pe deasupra lucrurilor.. esti puternic, relaxat.. e biiine.. Nu mai spun de circulatie sanguina accelerata, piele tonifiata, etc, etc. E ceva de vis :))

Ei asa am facut eu multa vreme, dar vezi cum confortul te inmoaie si te slabeste? Dupa ce am dat de apa calda, baie normala, casa de oameni, gata - s-a zis cu actele mele de curaj. Mi-am mai amintit eu in trecere de dusurile reci de care mi-era dor, dar.. na-a. N-am mai fost in stare.

Na, si vine toamna asta sobra, dupa vara asta desfiintata, si ce-mi vine mie in gand sa ma imputernicesc. Si numai ce-mi amintesc de dusurile reci. (Eram sub un nesfarsit dus cald-fierbinte).. pun mana pe robinet si hap! Maxim rece. UUUUhaaaa, huh, hah, merge, e bine, e bine! Jap fierbinte! Jap rece! Jap fierbinte! Jap rece! Ti se pornesc motoarele, te turezi la max, prinzi viata!
Am mai repetat de cateva ori zilele astea si e foarte, foarte placut. Deci se pare ca am reluat sub forma de dusuri scotiene. Foarte bine, foarte sanatos, sunt foarte mandra de mine :)

merge cu dusurile scotiene.. energetic

Friday 24 September 2010

pentru ca because

blogger este o platforma simpatica ce da erori exact cum nu le doresti.
Am vrut sa inchid o vreme blogul, asa ca dupa o petrecere, cand pleaca invitatii si inchizi usa rezemandu-te de ea obosit, fericit, trist..
dar blogger nu a inteles ca doresc doar putin sa ma linistesc, si a insistat sa posteze chestia cu "auzi draga, nu faci parte din cei selecti care au primit invitatie sa intre aici", asa ca people au fost usor nedumeriti si lezati, pe buna dreptate.
Nu am dat nici o invitatie nimanui, simteam doar nevoia sa inchid toate usile si ferestrele, o vreme sa-l fac pur si simplu privat, sa ma linistesc eu cu mine..

Iar asa inchis si cu anuntul ala stupid la intrare, ca un bodyguard cu ceafa lata care nu te lasa sa intri pentru ca nu respecti dresscode-ul serii, m-am indepartat si eu de el si nu mi-a mai venit sa intru, sa scriu, sa ma scufund in nimic . . m-am intristat si mai tare.

Asa ca mai rau fara rau, poate il las deschis, poate fac altul, I don't know . .
anul asta mi-a fost ciudat si tulbure, nu stiu nic eu ce mai vreau si dece, sper sa imi revin pentru ca incepe scoala Jesus, si am chestii chestioase de facut anul asta, sper sa-mi revin. Trebuie sa-mi revin


pentru inceput, cred c-o sa caut ceva muzica de sarit intr-un picior
maby this will help . .

Despre Venetia si modurile ei de folosire

Aveam asa o usoara indoiala dinainte sa ajung acolo
cum ca brandul Venetiei e usor supraexpus si suprasaturat, marsand excesiv pe romantism, seductie si spirit de epoca, si-asa a si fost.
In prima dup-amiaza am facut si noi ca toate oitele turistice, am urmat sagetile: "Per Ponte Rialto". Si-am tinut-o asa, per ponte rialto, cale de jumate de Venetie, pe un traseu bine definit, supraaglomerat de celelatte mii de oite turistice care misunau dezorientate, grabite si bulversate "per ponte rialto". Toata lumea oa ce fain - oa ce fain, tarabe cu masti pseudo-venetiene, mult sclipici si turisti de te calcai pe picioare. Gretos . .
Apoi, de a doua zi, studiind mai bine harta, mi-am dat seama de fenomen: era un traseu, iar traseul era o capcana. Venetia e o insula-labirint, in care capii turismului local au trasat trei linii galbene si-au zis: pe aici vor viermui turistii in Venetia. PiazzaleRoma-piata San Marco, Piata San MArco-Ponte Rialto, si Ponte Rialto-Ferrovia, cele 3-4 destinatii tipice ale insulei. Traseele astea te capteaza subliminal prin panourile galbene fixate la 2.5 m deasupra capului, cu chemarea hipnotozanta "per rialto". Asa se face ca stradutele respective sunt pline ochi de oite teleghidate, de tarabe sclipicioase si de vacarm kitch-comercial. Insuportabil. pt mine cel putin . .
Ok, asa ca de-a doua zi am schimbat strategia. Am spus NU traseelor de oite.
Asa ca in urmatoarele zile am evitat liniile galbene si am descoperit cu mult mai multa placere si tihna fata discreta a Venetiei linistite.
Iar Venetia linistita . . . e cu totul altceva. Nu romantism cu polonicul, nu turisti bazaitori, nu comert kitchos.. am simtit poezia Venetiei, misterul si melancolia ei . . and it was much better.
In plus, urmatoarele zile le-am petrecut pana spre seara la bienala, asa ca prima impresie neplacuta s-a diluat printre compozitii de arhitectura. Apoi, in ultima zi, care ne ramasese total libera, am explorat zonele laturalnice si m-am simtit excelent. "M-am", pentru ca am simtit nevoia sa evadez singura, asa ca am abandonat orice companie (pentru ca in lipsa lui Stefi am avut alte companii cu care, na.. ma acompaniasem destul in zilele alea) si am luat Venetia in pas usor si liber, prin locurile ei cele mai ascunse si mai linistite.. a fost cea mai faina zi din iesirea asta.
Am pus degetul pe harta pe zona Jewish Ghetto, si mi-am dat drumul in zbor usurel pe stradute inguste . . libera si relaxata cum nu mai fusesem probabil de foarte multa vreme.. eu si aparatul meu foto. Un soare bland de toamna m-a condus pe stradute inguste de labirint, a trecut cu mine apa pe poduri curbate si m-a surprins la iesirea din tuneluri secrete.. Atunci m-am simtit iarasi in Italia, in Europa veche si frumoasa, in inima spiritului mediteranean . . a fost foarte, foarte placut si relaxant.
La anticariatul "dei miracoli" m-am intalnit cu grupul simpatic ce ma acompaniase, ne-am minunat de miracol si ne-am bucurat de revedere, dar apoi le-am explicat cat de frumos am putut eu, ca prefer totusi sa-mi petrec si restul zilei in linistea armonioasa care ma cuprinsese . . asa ca mi-am continuat perindarile in solitudine si bucurie, simtindu-ma ca in adolescenta, cand urcam pe zidurile vechi din Cluj
si citeam sau scriam linistita cateva ceasuri acolo sus, dusa in gandurile mele.. Stare sublima.

Tuesday 14 September 2010

Monday 13 September 2010

raul peisager, bibliotecile si istoria femeii

M-am implicat mult prea mult
intr-o lucrare pe tema gradinilor Romei antice. Mi se mai intampla, imi place mirosul de biblioteca si delicatetea fosnetelor neauzite, care te fac aproape sa-ti tii respiratia x ore cat te lasi prins acolo, in interior. Ti se intampla ceva mistic acolo, un fel de detoxifiere a porilor mentali. Oricum in ultima vreme imi permit foarte foarte rar luxul unei zile de scufundare in biblioteca..

Dar cu ocazia asta am facut descoperiri doamnelor si domnilor, am dat de radacina raului peisager. Exista asa ceva si ne loveste pe toti, cu mic cu mare, producatori si consumatori deopotriva, fie ca suntem dureros de constienti de asta, sau dimpotriva. Dau un exemplu la intamplare din V.Constatinescu:
"Peluzele incep sa fie ornate cu barci din materie vegetala sau cu scene de vanatoare, in care un iepure de buxus este urmarit de o haita de caini,
de asemenea din buxus"
Ati observat cuvantul? Cuvantul incriminator.. ?
INCEP dragii mei, "Incep". Acesta e cuvantul-cheie care a tradat cinstea indoielnica a esteticii romane, dezvaluind clar si fara putinta de tagada insasi originea abominabilelor fenomene care aveau sa se reverse de acum timp de milenii in intreaga Europa, si chiar pe alte continente mari iubitoare de sub-stante artistice.
In Roma antica a inceput totul, bella mia Italia..

Dar haideti sa mai vedem: "Romanii erau mari amatori de thiasae, puneri in scena in decor natural ale unor povestiri mitice... si sculptorii nu mai pridideau sa satisfaca comenzile, caci cu cat era mai bogat proprietarul, cu atat mai mult se ambitiona sa-si decoreze gradina cu statui.. maestrii incep sa sculpteze nu numai in piatra, ci si in lemn, ba mai mult, sa fasoneze buxusul, dafinul in forma de statui, arta numita nemora torsilia, avand ca inventator un cavaler roman, Matius Cneius".. Va dati seama, stim exact si numele faptasului :))
O, Matiuse Matiuse, ce ne-ai facut..!
Si mai mult: "Tot prin aceasta arta, a fasonarii in figuri a arbustilor, se putea obtine un cuvant de bunvenit adresat oaspetilor sau numele stapanului domeniului, lucru care reiese dintr-o scrisoare a lui Pliniu cel Tanar.. " in jur de 100 e.n, dezvaluiri Pierre Grimal.
"..de-o parte si de alta acante mladiind unduioase, apoi multe statui din plante si multe nume.." o, ce splendid trebuie sa fi fost!
Eeeii.. deci acum stim exact cine e de vina pentru delfinii din Herastrau, ntz-ntz-ntz..
Nu reiese exact daca si ceasurile de flori tot Matius Cneius le-a inventat, dar tot ce-i posibil sa fie asa, pentru ca acuma stim exact de ce era capabil acest om de la care a pornit totul, absolut totul . .



Mi-au placut abordarile poetice ale lui Pierre Grimal, si m-a surprins placut descoperirea titlului sau "Histoire mondiale de la femme"
Trebuie sa fie interesanta de rasfoit, in liniste nocturna de toamna

Sunday 12 September 2010

Thursday 9 September 2010

Placebo how

Documentar (2 parti) cu touringul lor de 2 ani 2009-2010 cu ultimul album, battle for the sun
concerte cu public de 60.000 de oameni.. pfff

se pare ca trupele nu fac ture tot timpul. pleaca in turneu pe o durata anume, 1 an, 2 ani.. si se pare ca e cea mai grea si cea mai faina perioada a carierei/muncii/distractiei/pasiunii lor
"it feels soo goood, and it reminds you why you do what you do" /Steve

(on the stage) it is "the more flamboyant aspect of myself.. in a context where he's allowed to run absolutely free" /special words ballet of who else than magnificent Bryan Molko

a b s o l u t e l y f r e e

absolutely free . .

ab so lute ly free?
is there such a context? is there any place where one can run out absolutely free?
I doubt that
and most of us don't evan realyse that, don't miss that, ever
only art gives you that freedom
if and when you are ready to assume the consequences, cause expressing the absolute depthness of human states, up to the boiling levels, and to the surreal levels, and the sublime levels.. it always gets you mortified first
and then soemtimes glorified

"it's something too precious to be fucked with, really" /Stefan Olsdal

placebo feeling



and there's a very smooth moment with them, in private acoustic Tokyo session

Wednesday 8 September 2010

Tuesday 7 September 2010

Venice arhi biennal no.12



In anii pari, Venetia devine punctul zero al arhitecturii.
Giardini
Arsenale
pavilioane pavilioane pavilioane
concepte concepte concepte..
o sa ma ratacesc printre ele, si printre canale . .

sunt curioasa sa citesc printre randuri ce meditatii au arhitectii si asupra peisajului
daca a ramas tot o anexa decorativa a megastructurilor sau daca a inceput sa fie tratat ca persona
si daca ne vindecam de megastructuri
sau bagam mare, ca tot suntem pe ultima suta de metri, haha

dar dece sunt ironica
sunt cu sufletul la gura, ca inaintea unei mari intalniri frumoase

Sunday 5 September 2010

Plastic bag biodiversity



Sa avem mare grija de punga de plastic, ea trebuie sa isi vada visul implinit

Pe sit, again






Giurgevo, platforma 2
Asta face un peisagist: primeste o bucata de teren distrusa, pentru a o "vindeca".
Margini de oras, parloage si maidane, foste zone industriale dezafectate, mlastini si smarcuri.. rezolva-le.
S-a stabilit, data viitoare bem bine inainte, ca sa evitam efectele melancolic-depresive post-factum :)) E o un mister pe care locurile astea il emana.. O fascinatie a degradarii.. flori de mucigai arghezian

Mai multe in viata paralela

Wednesday 1 September 2010

manipulation expiration



Haha, m-a amuzat acest articol,
Dupa ce timp de 50 de ani americanul a fost antrenat, dresat, dezinformat, manipulat si pavlovizat sa dea labuta, sa faca ham ham la comanda, sa cumpere de 10 ori mai mult decat are nevoie si sa arunce, acum ratiunea si echilibrul bunului simt parca-parca incep sa dea semne de dezamortire.
Logic ca nu indemn la consumarea alimentelor deteriorate, dar salut cu capul pe umeri invitatia la folosirea acelui organ uitat, amortit de sistem: creierul propriu, man.

Tu cu mintiuca ta iti poti da seama daca o rosie mai e buna sau nu?
Oul ce-l desfaci in bolisorul de control inainte sa il bagi in mancare, esti capabil sa-l evaluezi tu insuti?
Valabil si in sens invers: daca data expirarii (pe care sa fim seriosi, oricum nu e bine sa te bazezi prea tare, cel putin in ro) spune ca oho, mai e vreme, si de fapt produsul da semne de oboseala.. nu-l papi linistit pentru ca "asa scrie", nu?

Eeh.. ne intoarcem, ne intoarcem

new a


Tuesday 31 August 2010

peicipecolo



oare oamenii astia mai au de gand sa vina si pe-acasa?
de 5 ani umbla haihui prin lume.. cand am aflat de ei m-am indragostit pe loc
de nebunia lor.. dar totusi, parca ma ia asa o ameteala cand ma gandesc la viata lor, mai ales la copii. In ce fel li se construieste lor lumea?.. Parca 2-3 ani mi-ar fi de-ajuns

Broscuta intr-o vreme, cand ziceam "Acuma mergem acasa" intreba
"La cine?"
:)) Au, ma pufnea rasul. Dar si plansul.. era bulversata micuta de transhumanta noastra Bucuresti-Sibiu-Brasov.. acuma si-a mai clarificat treburile. "Acasa" e la noi la buc, la Hibiu e casa lu Bunina.. s-au mai limpezit apele. Si clar, cel mai fain e la Hibiu, fiindca la Buculeci fac plotii

doianisiumpic

Monday 30 August 2010

Luke cool hand

Stiu ca mi-a placut tare filmul asta
de fapt cred ca mi-a placut foarte mult Paul Newman/Luke
rolul de rebel misterios "cool", e jucat magistral
la cei 15 ani ai mei pe-atunci.. perfect teenager's hero
and I still like him now. Some things.. you like forever


a, si ca tot se pare ca suntem in febra G'n R, vocea de pe intro-ul de la Civil War..
. . well, he gets!



nu, nu ramane alb :p

Blow up



cred c-am vazut filmul asta acum vreo 13-15 ani, pe la 13-15 ani..
Mergeam cu maica-mea la cinemateca, mai ales cand venea Dumitrescu la casa studentilor, toata studentimea Clujului era strabatuta de un fior: a venit cinemateca.. hehe
Era fain si interesant
dar atunci cred c-am luat o supradoza prematura de filme, cam pe nemestecate.. vreo 10 ani nu mi-au mai trebuit capodopere felliniene si tarkovskiene.
Acum vad ca mi s-a facut iar de filme.. speciale
Blow-up tin minte ca mi-a ramas printre favorite
Fotograful, studioul lui, plimbarile pe niste peluze goale si cranguri suflate de vant.. o atmosfera straniu-faina
Regia Antonioni, italian giant

No milk today



Haha Mara, gimmefive!
disclaimer: am alaptat-o pe Ana pana la 1 an si 2 luni :p

l.e.
Mai bine zis, n-am nimic cu campaniile pro-alaptare, chiar le salut, dar mi-a placut foarte tare piesa :))

Wednesday 25 August 2010

Cãl-tița micã vleau!

Uitã-mã Alecțandla

Cand vrea ceva special. Mai multa atentie sau un lucru interzis, imi spune pe nume. Alecțandla.
Se pregateste de micul ei spectacol favorit: saritul de pe cutie, 10 cm high.
Uitã-mã mamia! Uitã-mã Tef! Uitã-mã ..Alecțandla. Dupa ce s-a asigurat ca e in direct, isi acorda clipa interioarã. Se concentreaza, respira adanc, isi aseaza varfurile picioruselor exact pe margine. Se uita lung pe sub sprancenele aproape incruntate la noi, siii! . . hahaa! Bravomamiii!!
Adooorã uralele publicului exaltat, se desfata si se invaluie in ele jubiland . .


Uitã-mã, Alecțandla, uitã-mã



doianisidoualuni

Monday 23 August 2010

copilarii

Dimineata. E langa mine. Inca n-a deschis pleoapele, si nici eu.. Imi face cu mana prin par, ca intodeauna.. Trage finut de-a lungul suvitei, si.. stop! Deschide ochii mirati:
Unde-i palu lung, mamia? Unde-i palu lung. Unde-i?
Ridic o pleoapa si ma inunda o stare de bine.. Broscuta isteata, te papa mamia? Chicoteste "Da", incantata de smotocelile de dimineata. Ne chitaim, ne bolborosim, ne gadilim, ne rostogolim.. Mamia, ai tunt palu?
Haha, da puiule.
Iubilea mea. Țe faţi, iubilea mea? Mai pap-o pe Ana, si ma trage la joaca :)))
Prima oara imi spune ea mie "iubirea mea". Ce dulce suna :)

N-am avut pornire de mai mult de-un breton, m-am linistit..
Tatilu zice ca arat ca o copila si ca-i place
Iar eu.. in starea de nou, am chef de ciorba de burta. mor dupa ciorba de burta.
Ma pun si fac

De la Rfi, lipita fara sa-mi dau seama, in jurul focãitului Oo.. oo.. babusca babusca babusca na na naaa..
Țe canţi mamia? Țe canţi.
Iaa..iiai.. Sa nu mai cante mamia?
Mai canta mamia.
Iti place?
Da :)



A iesit bunicica ciorba, dar trebuie mai putin dulce-morcov si inca ceva, ceva pentru nuanta gustului sublim, cum stiu ca poate fi. Lasa ca gasesc eu secretul cel secret..

Sunday 22 August 2010

Did I mention I love Muse?

I do

ofcourse, this is all gone now
chitarile de la 2:30 oohh.. bestiala piesa

Frida

insanity saves

Mi-era dor de filmul asta

"remind me what I wanted then"
cand treci in curba minima a graficului, punctul fix de memorie iti aminteste.
haha, si mi-am mai adus aminte ca puneam mana pe foarfeca fara frica.
maine ma tund. nu, dece maine, acum

ma tund ca "paputsa lu Ana, Miluna Cosandzeana"




chill, trec usooor pe linie ascen//

Friday 13 August 2010

deschidem epoca intrebarilor fara sfarsit. fie ca cel mai tare sa invinga. Incepem cu UNDE

Puisor, mamia merge putin in oras, dar vin repede. Ana sta putin cu Bunina, da iubire?
Unde mel-dzi moaamioaa?
Merge mami in oras, puisor
Unde in olaţ?
Merge mami sa se tunda, iubire
Unde hã he tundã?
La coafor, mami
Unde la coafol?
..acolo pe Calea Dumbrãvii
Unde pe Calea Dumblãvii?
Vizavi de cec
Unde bidzabi de ţec?
Acolo la parter
Unde la paltel?
La Luminiţa
Ține Luminiţa?
O fata, mami, care ii tunde pãrul la mamia
Unde tunde pãlu?
Unde tunde?.. unde tunde.. Acolo pe scaun, puiule
Mamia taie pãlu. cu foalchefa
Da puisor, Luminita ii taie parul cu foarfeca la mami
Moaaamia, nu pe caun la Luminiţa. Nu tunde pãlu, moaamiiaaa..

doianisidoualuni

Saturday 24 July 2010

no signal

gata sesiunea, gata scoala, gata bucx, gata ..
scaunoglinzicentura... go baby, go far far far away . .

Wednesday 21 July 2010

I love Muse

blocul nostru se izoleaza

se monteaza schele inalte ca niste ziduri de jur imprejur, se scot ferestrele vechi tradatoare, se pun rame noi de plastic si se infasoara totul intr-un strat gros de polistiren, care se prinde bine cu suruburi adanci in pereti.
De acuma ne va izola pe veci perfect de orice friguri si frisoane

fereastra mea, atat de linistita pana acum,
a carei singura vedere era o profunzime sublima de verde suav, dulce fosnitor.. fereastra mea e incarcerata de scheleti metalici rapitori de lumina,
pe care circula niste oameni cu unelte inspaimantator de zgomotoase,
niste oameni nevinovati..
bormasine imense ca niste pikummere, din toate partile forjeaza inspaimantator, bubuie infernal ... betoanele se zgaltaie din temelii, ferestrele vechi se fac tandari de pamant si cioburi taioase sar in aer in timp ce boxele . .

noxele nu reusesc

sa acopere . .





si noi odata cu el

Monday 19 July 2010



noantshere

Sunday 18 July 2010

Ahta ehte

BuniTido merge cu Ana in plimbare pana la Maria sa le ude florile, caci ei, ca doi porumbei, au plecat in vacanta in Italia, primul lor concediu dupa zece ani.

Ana in ultima vreme nu mai poarta scutec ziua si dã alarma cand are ceva de facut.
Toate bune, dar la un moment dat pişculeţul vine si anunta:
Ana o pãcut piţu
Pisu, unde puiule?
In baie, acolo diot.
O puisor, dece nu i-ai spus la buni ca faci pisu, acuma ce facem?
Chimbã-mã..

Pai puiule, ce ne facem ca n-are buni cu ce sa te schimbe..
Ana sta si se gandeste umpic.. apoi ridica din umerii ei mici de pui de doi ani:
Atunţi.. tau piţatã. Ahta ehte..


incre dibila... stau pitata, ata ete :))))

adevarata detasare transcendentala
Ana e conectata la echilibrul universal .. are raspunsurile la marile taine
intrebati, voi cei ce n-ati uitat intrebarile..

2anisi1luna

de sarit intr-un picior


outkntofthedkarkbefkoreittlkiliklsmke

Friday 16 July 2010

Amomentarylapseofreason

sau "Furia trebuie evaporata"


Anul trecut in luna mai, verific frumos
CatMaiAvemDePlataLaBanca.
Credit imobiliar, comisioane, "pedeapsa" de 3% de achitare prematura si alte hotii discrete, etc etc. Total 16.000 euro.
Mult, n-am de unde, nu m-am mai gandit la asta.

Si nu stiu ce-mi vine acum, cand mergem intr-o plimbare placuta de dupamiaza sa platim rata, sa mai intreb asa intr-o doara: si cat mai avem?

Traznetele si kalasnicovele, cat crezi ca ne-a mai ramas de platit?
Dupa un an de zile,
in care am sacrificat luna de luna 500-520-550 de lei din leisorii mei de pe proiecte si din banii munciti de Stefisoru meu afara pe arsita si ploi,
acum mai am de plata 17.800 euro. Cu douamiideeuro mai MULT!
Am turbat. am turbaaat!! Ma*** in ea de banca raifaizanistaaa!!!

Trebuia sa fac o criza acolo pe loc, sa incep sa zbier de sa porneasca alarmele la masini, sa ma trantesc pe jos, sa rad isteric si sa tip incontinuu "CAAT??!!
CAT ATI ZIS CA MAI AM DE PLATA ?!! CAT ATI ZIS ?!! MAI SPUNETI ODATA !!"

Haha, dup-aia sa le cer caseta video s-o am de amintire :)))





ma apuc de JEFUIT BANCI
numai sa fac un paylist sanatos, de pus in casti dimineata inainte de actiune

Wednesday 14 July 2010

adore



mno mt nst mo snt me r (

Tuesday 13 July 2010

and where is my mind

marturisesc ca sunt in plina sesiune
ca se inrosesc liniile pe mes pe yahoogroups si pe telefon
de discutii despre examene.proiecte.analizesensibile.urbanisme.floriculturi.arboriculturi.telepeuri.pozedepesit.studiidecaz.rastere.predari.randari.recuperari.cartari.. uha!
inc-umpic, inc-umpic

Sunday 11 July 2010

5 de lemn



Care o fi legatura dintre intre cifra 5 si lemn? Ceva de genul "umpic de tarie ar avea deja cumva, dar grija puisorilor ca-i perisabil. Daca il tii la adapost
(si-i de esenta buna), n-are moarte.
In ploaie insa daca-l lasi.. sau focul de l-apropie.. paziti!"

5 ani de cand am jurat
sa fiu supusa intru toate lui
si credincioasa
cum si el mie

.. si 7 ani de cand :) ..
7 ani
7 ani . .



E evident ca n-as fi capabila sa traiesc fara grija lui, rabdarea calda
si linistea cu care ma hraneste.
Eu lui.. ghid zice el, dar eu sunt doar culoare
Si e cum trebuie sa fie: lesa lunga fericire
.
.
.

Friday 2 July 2010

Unu doi.. trei



candva prin mai.. undeva prin Oltenia

Sunday 27 June 2010

i hupãlat negudu / Massive Attack

..ar fi zis Ana daca o duceam si pe ea la concert..







M.. where's Marshall? Sper c-a venit si el, ma gandeam in timpul primei piese.
Apoi apare. putin absent asa, cu un aer parca plictisit, parca obosit.. oricum numai entuziast nu.
Isi face numarul si pleaca. Vin altii, trec, se schimba voci.. Marshall's gone.
In tot concertul a aparut abia secvential de 2-3 ori, mai mult cu piesele "good-old Massive".

Heligoland e ok, feelingul e al lor, chitarile agresive sunt tot ale lor, le simti.. dar mie imi lipsesc vocile. Si mai ales a lui. Massive este tot acel ansamblu de elemente, dar daca ar fi sa nu poti elimina ceva, aia ar fi vocea lui Marshall (aka G, daddy G)
Timbrul lui profund, neguros e tulburator, rascolitor, te duce in adancuri.. and that's Massive!
Ajunsa acasa cu senzatia ca ceva nu e in regula in trupa, ca Marshall e suparat sau nemultumit sau poate chiar eliminat in noul album, in timp ce del Naja exubera si scena era a lui, dau pe google. Si ce sa vezi? Call it intuitie feminina, dar wikipedia ne explica exact ca da, este o problema, da de compatibilitati si ca da, Marshall e putin neconvins de ultimele directii ale trupei.... baung!

Am plecat putin tristi de la concert. We really want Marshall's voice . .

Wednesday 23 June 2010

Ce parere are Cioran despre plictiseala si ce se intampla in clipa in care incerci sa castigi un ban

Te dezonorezi indata ce cauti sa castigi un ban
. . .genial :)))

A te plictisi e ceva cu mult mai torturant decat a suferi


Amin


dupa o pornire EE

Monday 21 June 2010

De veghe in lanul bulgaresc






In prima zi si prima noapte am primit experienta cu mintea moale.. totul era idilic, eram intr-un nor de lumina, in timp ce campurile curgeau pe langa mine frumoase, verzi-aramii.. da, mergem in Bulgaria, mergem la deepwater-soloing da, in Bulgaria..
Asa am ajuns vineri spre seara acolo, asa a trecut prima noapte si a doua zi, simply flying high..
Apoi in a doua noapte, la ora 3 m-am sculat dintr-o data in capul oaselor: Sunt in Bulgaria! Pesemne ma odihnisem si creierul reincepuse sa-mi functioneze.
Omg, BULGARIA.. fiori reci au inceput sa ma treaca pe sira spinarii si filme ingrozitoare incercau sa mi se deruleze.. ca vin la noi aici in camp, ca se apropie tiptil cu luminile stinse si inconjoara corturile.. ca ne rapesc si ne macelaresc.. eram intepenita de frica si sangele mi se urcase tot in cap.
Poate era de la vantul care agita tenta cortului, sau de la pescarii de pe mal care treceau prin dreptul luminii si aruncau umbre mari fugitive, sau poate era de la masina de teren cu aia cativa tipi imbracati de camuflaj, care trecusera dupamiaza pe langa corturi uitandu-se lung la noi.. cert este ca mi se ridicase parul maciuca de frica in cap.
Ok, mi-am zis, te rog sa nu stai aici ca o curca sa te taie astia, iesi afara si apara-te. M-am imbracat si l-am trezit pe Stefi sa iasa cu mine la pisu si am iesit amandoi din cort. Nu mai puteam sta acolo ca o victima prinsa deja in cursa. Ajunsi afara, i-am povestit cum sta treaba, ca asta e exact ora la care se intampla talhariile si ca nu mai vreau sa stam in cort sub nici o forma.. Lui i-era somn, nu-l bantuia nimic, totusi de dragul meu a adus izolirele si sacii sa dormim afara. Vroiam sa intampin dusmanul fata in fata. El s-a intins la somn afara langa corturi, iar eu, langa el, mi-am petrecut urmatoarele ore in picioare, nemiscata, scrutand orizontul de la un capat la altul, atenta ca un vãnat la cel mai mic semn adus de boarea vantului.
Dupa cateva ore, cand deja se luminase bine de ziua, am inchis pleoapele si-am adormit instantaneu in bratele lui..

Bulgaria weekend sau deepwater soloing








Preaiubitorul meu sot (pe care este evident ca nu-l merit), daca a vazut si-a vazut ca de trei zile-ncoace muzica nu-mi mai tace/ iarba nu-mi mai place, a hotarat ca indiferent de cauze - sau cu atat mai mult, trebuie sa ma scoata din starea de vertij in care ma aflam.. asa ca m-a luat pe sus si dusi am fost.
Mi-am dat seama ca am plecat de acasa si ca am ajuns prin alte locuri abia in clipa in care trecand granita, m-am trezit la realitate: Deci suntem... ioooi, in Bulgaria!
Dece ioi? Pai un mare ioi, pentru ca eu n-am o parere prea buna despre Bulgaria, mai bine zis am o imagine de-a dreptul intunecata, punand cap la cap diverse bucatele de puzzle care mai de care mai sinistre.
In fine, bine ca eram insotiti de oameni de nadejde, incercati pe meleagurile bulgaresti, asa ca m-am lasat dusa de val . oricum n-aveam vlaga sa protestez..
Cred ca m-am trezit de-a binelea abia cand ne-am dat jos din masina si m-a izbit un miros intens, de alge sarate: la 3 metri mai incolo, sub stanci, imi vuia marea la picioare. Deci am venit la mare.. oau.
Baie, sare, ierburi de nisip, cort, valuri, somn, ..., vant, stanci frumoase, cataratori, trasee, piele arsa..stop. Asta nu mi-a placut, eram prea cu capul in nori si nu m-am dat cu ce trebuia, nu m-am acoperit destul.. mi-am prajit pielita :(

Anyway, I can eat again now..

Sunday 20 June 2010

2! Tine tã tãiaacããã...

Bleki, potutule! du-te mã bleki, mã!




La doi ani ma si sperie cu poeziile.. toata ziua canta, danseaza si recita poezii de broscute mici. Repertoriu: Melc melc codobelc, Infloresc gradinile, Tlenu-bagonu, Abion cumotol.. Pisicuta pis-pis-pis, Podu de piatla, Greierele si furnica cli-cli-cli toamna gli.. si inca si inca.. Articuleaza frazele corect cu subiect, predicat articulat la persoana, timp si numar, si atribute acordate asemenea.. e normal??
Trecand peste aceasta a noastra tulburare, ii dorim puisorului sa fie sanatoasa si fericita, si sa se pregateasca sufleteste pentru dimensiunea Gradi.
Oricum, Ana bia la gladinita, la copii multi.
La multi ani!

Friday 11 June 2010

Thursday 10 June 2010

si cu ce te-alegi?

chiria si-o pereche de sandale

velvet dress...



Bono, te-ai scos
cand ajungi la sf petru ii spui atat, ca tu ai facut piesa asta

Wednesday 9 June 2010

de ciuda ca am revenit in bucx



e cazul sa-mi impun sa ascult si altceva in afara de.
trebuie sa ma indepartez
ca sa nu arda fitilul pana la capat
sa-mi mai ramana pasiu..

Hai Alex, stiu ca poti

Friday 4 June 2010

Should I make a separate blog to my Placebo orgasms experiences?

Nu ca as fi ordonata, dar am culmea un simt exagerat al categoriilor diferite, logice, al clasificarilor pe genuri, tipuri, tipologii distincte.. foolish question, dar din cand in cand mi-aduc aminte ce stupid e sistemul de blog, unde torni chestiile ca pe-o salata cu albus una in capul celeilalte. Oricum, se pare ca sistemul functioneaza perfect allaround, no one bothers :)) Deci da, de-asta e mai bine ca blogurile sa fie monotematice.. acum inteleg..



Un interviu destul de interesant, din 2010

Si inca niste chestii destepte de citit. Molko este meditativ, este ganditor, are pasarele filozofice.. textele Placebo vorbesc despre chestii.
Ma simt datoare sa cumpar albumele originale. Trebuie sa fac asta pentru Placebo pentru ca-i respect si pentru ca nici mie nu-mi place sa proiectez moca.

Thursday 3 June 2010

Li, fã clic pe cuțu!



Mamia i plea mai micã.
Nu dã cu bihicheta lu talilucu
:))
Tatilucu i maaale . .
Ati inteles, mamia de mine sunt prea mai micã sa ma dau cu bita. Care bita mai e si a lui tatilucu pe deasupra. Nu ma mai intreb de unde stie fara sa-i fi spus cineva expres, pentru ca am inteles
ca ea a inteles
deja TOT.
Contextul: are de vreo 2-3 saptamani un simt al proprietatii foarte dezvoltat. Deci Mamia, nu umbla cu fofarlica, lasa-i bihicheta lu Tatilucu, ca oricum esti prea mai mica pentru ea. hands off, mami!
Cãunelu lu Aaana! Laula nu hadã, Ana hadã!
Sau daca o vede pe Laura cu papucii mei:
Nu papuţii lu Mamia Laula! Te looog Laula, latã papuţii lu Mamia, latã-i! de acuma am cine sa-mi apere proprietatea, nu-mi mai fac griji :)

Ne uitam la poze, in explorer vede thumbnailurile cu noi. Sta, se gandeste umpic, mm.. Plea mai multe Ane!
A se observa acordarile corecte de plural, prepozitiile puse la locul lor, ordonarea perfecta a elementelor frazei.. omg

E seara, Buni Tido ii face nani. In camera e stinsa lumina, Ana papa cumintica lapticul din bibilon.. e liniste si pace, oare a adormit?
dar in linistea care a cuprins firea, dintr-o data se aude un glascior cristalin: Pu-pu-puu.. pu-pu-puu..

(Despre litera A, asa din senin)
Ata nu-i patlu. Hamãnã cu patlu

Aaa bion
cumo tol
amã hipe mine bol
uune iau
cã e mic
hi te chiamã
polooo NIC!

-------------------------------------
Aaa.. nu ti se pare ca copilul asta stie prea multe?
Aa.. o sa se plictiseasca la scoala, asta-i clar. Dar mi-e sa nu se plictiseasca si la gradinita. Cred c-o sa ii ascund cartile educative.. literele de pe frigider.. cuburile in germana.. nu-i mai cant poezii
Deja ma sperie, nu vroiam sa iasa geniu, nici chiar asa..

Ana, lasa mami literele, lasa-lee.. Uite ratusca, masinuta..

un an si 11 luni

Thursday 27 May 2010

Indiiaa..



(pe TV apare putin scurtata)
Ne place finishul: Indiiiaaa...incredible Indiiiaa..
I-l cant Anei unduind bratele ca indiencele: Indiiaaa..
ma soarbe din ochi razand si-mi comanda: Inc-o data!
I-l mai performez odata
Inc-o data canta mamia
Inc-o data
Inc-o data
Inc-o data

gata pisicutã, ti-ajunge :))

Wednesday 26 May 2010

It seems they've lost their powers.. Kings of medicine



Clocotesc pe sunetele astea.. nu stiu ce are omul asta in el, ma trec toti fiorii cand il ascult absorb
Clar trebuie sa ma duc in pustie sa-mi pot folosi watii boxelor

E fantastic sa gasesti ceva care te infioara..
in halul asta, ma refer

gata, ma intorc la spatiile mele, am de construit misterul

Tuesday 25 May 2010

pana va spun despre spital, have a piece of stripped Placebo

PLACEBO SECRET SESSION from Hennessy artistry on Vimeo.


mda, click aici pentru Placebo secret Tokio session
total unplugged

cat despre cele 3 zile de "nu este permis sa iesiti afara" in spitalul de pediatrie din Hermannstadt, nu pot sa spun decat ca aceasta spre binele copilului a fost, si al mamei sale in special. Adevarat va zic voua.
As povesti mai pe larg si cu amanunte tehnice si poante nostime, gen spectacol de muzica si dans pe coridorul spitalului la 11 seara, cu Ana in aplauzele asistentei prezente in numar mare la eveniment,
sau faimosul "..He ne facem?" al Anei care a facut deja inconjurul pamantului de trei ori..
sau indicatiile Anei catre copiii mai mari care umblau desculti pe jos "Nu deculţã pe dioot fetita!" ori puneau mainile pe pereti "Nu pune mana pelete. I mudaaaal!" (Eu eram o mama exagerata care si-a dresat copilul sa nu atinga peretii, balustradele si mobilele din spital, iar Ana o pişculeaţã mica de un an si 11 luni, care a prins ideea foarte rapid, zicandu-si ca e o ocazie numai buna sa invete urcatul pe scari fara a se mai tine de nimic)
Deci nu va povestesc de toate astea pentru ca n-am timp, sunt calare pe doua proiecte, n-am voie pe blogg...

Nu va mai zic nici despre splendoarea de dincolo de Valea Oltului, saptamana din fire de poveste tesute in pajisti cu flori.. Sibiul e paradisul, Ardealul e paradisul.. unii din noi stim despre ce-i vorba

Si mai erau niste carti foarte speciale pe care vi le-as fi aratat, ca tot se apropie ziua copilului si e fain sa intri in atmosfera, sa te cuprinda umpic entuziasmul.. dar despre toate astea in alte episoade..

Totusi, daca tot sunt la microfon, nu pot sa nu va povestesc de vizita la gardina zoologica, unde Ana fascinata de animale, pe care deja le stie dupa chip si aratare dar si dupa "cum faţe", a vazut lei, ursi, cerbi si maimute, crocodilul verde si nu in ultimul rand paunul cu coada impaunata la maxim. La intoarcere am fost intampinati de o multime de reporteri, toti curiosi sa afle de la Ana cum a fost la zoo. Camerele filmau, bliturile sclipeau, si intrebarea se auzea de peste tot:
"Ce-ai vazut la gradina zoologica, Ana? Ce-ai vazut, ce-ai vazut?"
La care Ana, plina de entuziasm: "Melcu!"

Ce lei, ce tigri, primavara asta ne fascineaza melcii.

Friday 14 May 2010

Baitselu albaaatlu . .



Calaritul biroului continua..
ba chiar incepe sa ia proportii la care niciunul din noi nu ne-am fi asteptat, cu atat mai putin tastatura si dispalyul delicat, care oricat ne-am fi dorit nnNnu este touch screen, NU, nuuu Ana puiuleeee.. Uite, daca pui degetelu se fac gauri si nu mai vedem henele mate. La care Ana, impresionata, increteste barbica si izbucneste cu ochisorii deja inlacrimati Nu gaulileee.. nu hicaaat..
Oo, puisoru mamii, stai iubire ca nu sunt gauri, lasa ca nu sunt, uite vezi, e bine mami, nu mai plângã Ana.. Stergem lacrimioarele si ne linistim, dupa care in secunda doi degetelul minuscul impunge entuziast epiderma digitala: Ata bedem, ata, baitselu albaatlu, baitselu albatlu!
..and so on. And on, and on..
Ţe mai bedem? Pai bedem ţe blea Ana, calu bobeete, podulile, bebe Hleck.. Nu hamu macalon, nu baca nebuna. Nu acuma.
Hoalele hi luna bedem, mai inţetuţ..

Iar de incheiere, ca si in warm-up, Ana danheatsa hut pe bilou pe canta copii. Hi mamia danheatsa, hi mamia, hi mamia, hi mamia..!
1an si 11 luni

Monday 10 May 2010

Dedon coming home







ultima campanie Dedon, marca Bruce Weber . . hehe splendida
fii liber, traieste, traieste-te!
fii un fruct, fii apa rece.. improvizeaza liber
hmha, let's live our last days in peace and harmony

e un shift total de directie fata de imaginea lor de pana acum (erau super stylish, luxos, totul corect si high class-scortos). Intuiesc un aer de vacanta la nivel planetar asa, o atmosfera de ultimele-zile-de-scoala-inainte-de-vacanta-mare . . e un aer general de "las-o balta" ..
Parca undeva in subconstient stim ca din clipa in clipa va suna clopotelul de final.. si-atunci hai sa traim, sa ne infratim-lejerim cat mai putem, hai sa intelegem despre ce-a fost vorba, sa traim ca si cand.. sa si traim!
Au mai fost perioade in istorie cand mainstreamul filozofic te indemna la dulce, hedonistii..?

Cred ca sfarsitul/bu-hu!/ ce ne paste, se suprapune coincident transparent peste caderea fructului in west. Capitalismul consumerismul civilizarea, munca occidentala dusa pana la refuz plictis oboseala vid. 3-4 generatii la ei au tras tare ca sa se intrebe acum a quoi bon quitter Coasta Boacii. Strabunicii lor in anii 30 deveneau oraseni, se civilizau, plecau de la tara si se mutau fericiti in cutii de beton, bunicii lor prin '60 marsau cu avant si spor la fabrica la birou hotarati sa avanseze, parintii lor de '80 trageau tare sa atinga perfectiunea, mai aveau putin .. dar ei azi, cu sentimente de alienare urbana, cu resentimente de vinovatii ecologiste si 2012-le lui Damocles atarnand deasupra capului, privesc griul masinist care i-a cuprins.. si putin se razgandesc.
Now let's shi-ift down, do-own, dooown..

Iar noi, mereu in urma, in timp ce ei au mai dat doua ture de stadion vlaguindu-se, suntem ajunsi din urma in bucla, avem avans.. de imperfectiune ne e dor ca de un balsam.. happy romania, nu te mai agita cu civilizarea, just relaaaaxx... you're perfect :)
Let's all shift down, do-oown, dooown..

l.e.
As mai putea sa bat mult campii pe tema asta, imi place foarte tare, dar ma gandesc sa ma duc sa traiesc putin.. eventual o sa revin daca chiar nu ma linistesc :P