Thursday 29 October 2009

Maine ne fac profii praf

Blogule blogutule, ce mai faci dragutule ..
Azi la 14.00 am avut predarea proiectului du Landennnne
La ora 13.10 echipa noastra desfasura pe planseta in atelier 4 planse A1 plotate frumos, desenate, phtoshopate, colorate ... plus caiet de notite personale (hei, pe asta il vreau inapoi), schite si desene de mana si alte probe autentice din bucataria interna a proiectului


Semnat de predare cu nr de piese, data si ora exacta, si straight back to barlog. Asta noapte am dormit 1 ora, (de la 7 la 8 dimineata), ieri noapte si cam de doua saptamani incoace cam 3-4 ore de somn pe noapte. Sunt zombie.

Nici n-am apucat sa constientizez faptul ca zilele astea am adunat in buchetul vietii a 30-a primavara, ocazie cu care am schimbat prefixul, am trecut de pe linie ascendenta pe plafonul orizontal al vietii (simt eu ca asta ar fi intre 30 si 50).. dar vai, sa nu mai pomenesc astfel de cifre pe aici ca mi se face parul maciuca, I'm getting OLD.... !!!
Va mai spun eu mai multe despre cum se simte o tanara femeie cand implineste 30 de ani, dar asta alta data, acum ma duc la nannnii .. By the way, maine la 8.30 dimineata avem sustinerea proiectelor in fata unui juriu international, ca sa zic asa. JUDECATA.
Doar nu credeati c-am scapat asa usor, predai plansele si ai fugit.
Naaa, na-na-na . .
Haide stimate student, haide aici in fata noastra si da seama de faptele tale, explica-ne tare, sa te auzim cu totii ce e cu liniile alea acolo, cum decurge dezvoltarea logica si mai ales, ce ai avut de spus cu asta . .

P.s.
Normal, dupa ce am plotat plansele finale, stateam toate trei aplecate deasupra lor si ne uitam la ele de parca le vedeam pentru prima oara in viata noastra. Scapari, elemente uitate, idei noi .. next time, acuma nani.
O sa visez frumos, ca maine merge Mamia la Ana mica puiusor

Saturday 24 October 2009

Facultate de 4 6 ani, sau struggles of a student mother

Peisagistica se face la USAMV in 4 ani.
Eu am inceput ca tot omul cu anul 1 si am continuat cu 2. Apoi am intrat in 3, nonsalanta si naiva ca si cand nimic deosebit nu avea sa se intample. Undeva, ceva era deja in pregatire.
A inceput anul, apoi nu fara aventuri am integralizat primul semestru, dar la al doilea n-a mai fost chip. Burtica mare, stare somnolenta permanenta, si geanta cu laptop/mape de hartii si carti, cam grea pentru luna a opta sus si jos patru etaje de cateva ori pe zi. Stim, miscarea e benefica in sarcina. Am dat examene in saptamana 38 de sarcina, chiar si intr-a a 40-a, dar pana cand? Oricarei gravide ii vine ceasul de a lasa deoparte toate tampeniile preocuparile ultra-importante, si de a naste la urma urmei, chiar daca sorocul pare a intarzia.
Anul trei ramas in aer.

Apoi a urmat un an intreg in care nici sub hipnoza nu mi-as fi putut aminti ca vreodata in viata mea m-as fi inscris la vreo institutie publica de invatamant superior, ca as fi asistat vreodata la cursuri si as fi petrecut dupamese intregi intr-o liniste stelara alcatuid referate printre albume si tratate de teorii peisagistico-urbane . . pe atunci fara ganduri la sot, la casa si la copii, ca intr-o teleportare in spatiul far'de griji al vidului bibliografic . .
In alta viata poate, in asta sigur nu.
Am petrecut in schimb printre gangureli de bebelus, carti de puericultura si hainute mici-mici ca de furnica.
A fost un an minunat, ca o dimineata de primavara intr-o livada inflorita.

Anul paradisiac a avut insa doar 365 de zile,
si visul dulce s-a spart ca un balon de sapun
de poarta facultatii.
"You have to go back there! Now!"
Ioana mi-a explicat frumos ca pot pasi cu gratie in anul 4, ca diploma nu o pot developa anul acesta dat fiind recuperarile din anul 3 pe care le am de adus la zi, si ca la anul voi putea fi libera si lejera, sa fac "mega-proiect" de absolvire da-i bataie bafta!

Aa.. mersi, asa fac . .

And my baby . . ?

Numar pe degete variantele/posibilitatile/modalitatile
Nu e niciuna rozalie, toate maro-cenusii, (ce nuante de cacao am de ales acum Doamne, n-ai alt paletar?
Nu, astea-s variantele, si oricum, daca vei alege te vei căi, iara daca nu vei alege, iarasi te vei căi).
Baby goes to grandparents.

Eu imi trag sufletul peste ochi si urechi, iau adanc aer in plamani, si ma arunc in valtoare tinandu-mi respiratia.
Merg la toate cursurile cu anul 4,
urmaresc recuperarile pe orarul de anul 3,
suspend totul pentru doua saptamani avec monsieur Landennnne cu anul 3, timp in care pierd cursuri/laboratoare/intalniri la anul 4. Petrec jumatate de zi la cursuri si cealalta jumatate in proiecte si lucrari de recuperat. Ma gandesc la Broscuta, nu-mi mai pot tine respiratia . . trebuie sa ies la suprafata!

Da ce-i cu nebunia asta deodata in viata mea . .
Io mi-s ardeleanca domnilor, sa nu uitam acest amanunt esential.
Las-o naibii de scoala draguta, ca nu arde si nici nu fuge nicaieri. E drept, cu cat intrerupi mai generos, cu atat te intorci mai chinez-paralel - DACA te mai intorci vreodata.
Atunci, ca sa sufere toata lumea mult mai putin,
am hotarat:

Anul 4 sa ma lase in pace cu problemele lui care nu ma intereseaza acum - ne vedem foarte bine tura vitoare.
Anul 3 sa ma primeasca cu bratele deschise, caci eu de-a lor sunt, deocamdata mai rarut si mai selectiv, pe masura cursurilor pe care le am deja in maneca, iar de la anul (cand se va fi convertit in 4) full option, cu ateliere, cursuri si lucrare de diploma cu tot.
Timpul sa nu ia la numarat anii scursi de cand am calcat eu pentru intaiasi data pragul facultatii acesteia, caci totul e relativ si personalizabil,
Landennnne sa isi incheie cat mai amiabil si mai degraba ultima din cele doua saptamani in care il insotim intelectual zi si noapte fara sa respiram,
iar noi, cele trei personaje principale ale povestirii -
Unu, Doi si Trei cel mic si mostimportant, ne regasim si ne reintregim ca sa putem respira fericiti impreuna,
caci ce poate fi viata cand stai sub apa cu respiratia taiata si plin de jale?

Am hotarat.
Profii sa nu-si faca cruce,
Mame, Buni, Mamika si toti ceilalti sa nu se uite dezaprobator,
prietenii si colegii sa nu creada ca sunt la master
si Ana mica sa-si impacheteze ainele, sa scoata socotitoarea si Coca de sub pat si sa se incalte cu pucul unu si pucul doi ca mergem tai cu bum-bum al lui tatilu.
Punct.

Friday 23 October 2009

Oui, je suis Landennnne

Il fait que vous presenter le concept du site,
exprimer la philosophie du projet, la strategie et l'atmosphere . .
Visualiser du concept dans des croquis 3D el le plan general des oiseaux, parce-que le cloture n'es pas ici, mais l'echelle avec la nuit du plan general. Tout le traffic dans l'espace, la vegetation et les velos . .

Le paysage c'est sur le terrain.

Vous fait l'anlyse sensible a traverser la synthese surtout le detail
Des pietons
l'architecture
la sociologie
et la morfologie

5 heures, 7 heures + 4 heures, 6 heures
parler, parler, dessiner
je parle pas francais
presenter, analyser
votre equipe engajer
le site
le paysage
les conclusions
le concept
les pietons
les velos
les oiseaux

travailler sur la nuit pour aujourd'hui
sur le jour pour demain
sur l'atelier pour l'equipe 1

Qui, c'est une tres bonne idee!

Saturday 17 October 2009

Ana likes



Noi ne faceam griji sa nu "zgomotim" copilul si cand colo,
Ana face pogo cu tati pe rockckck...
Nici mamia nu sta deoparte, e iures

Ne descarcam dupa ziua de ieri (zapada pe Cheia, drum neumblat si alunecos, prapastii langa drum nesecurizate cu parapet).
Am intrat in sant, masina putin zob, bine ca nu am alunecat in partea cealalta ... in hau.
Abia dup-aceea mi s-a facut rau de groaza.

Sarea, unde-i sarea??!

Friday 16 October 2009

Goooo

Scaun - oglinzi - centură
Mamiaa!

Tuesday 13 October 2009

Papa

Se pare ca Ana mananca mai bine la Buni decat la Bucuresti.
Dimineata cum se trezeste fuga la bucatarie: "papa!"
Ha-ha, draguta mea mica.

Scumpica, cum spune ea Apu, apu, apu, aapu!
Am rezistat neasteptat de bine o saptamana, dar incepe sa ma arda dorul.
Suntem ca intr-un concediu neverosimil, eu cu Stefi -
in casa e ordine luna, nimeni nu arunca periile in vana,
nimeni nu scurma in ghivecele de flori,
nu mai gasesc pachete de unt roase la colturi, nu mai rasar tuburi de pasta de dinti pe sub pat, n-am mai adunat de mult teancurile de haine trase jos din dulap, cartofii si ardeii imprastiati prin hol . . e o liniste ciudata.
Stefi, hai sa rascolim sertarul cu cd-uri sa le imprastiem pe jos, ca simt ca-mi lipseste ceva
c i n e v a . .

Noamne, cum sa rezist asa un an de zile ??!

Sunday 11 October 2009

Breslo la Fabrica



Printre cumparat mocheta, draperii si crizanteme, ne-am vanturat putin pe la Breslo, sa vedem cum mai arata un targ de handmade.
La intrare am dat 10 lei si am primit in schimb dreptul de a pasi peste prag plus doua reviste, o bautura si una bucata pereche de cercei . .

Inauntru plin de margelute, cercei, genti, tricouri pictate/cusute/desenate, caciuli tricotate, etc, etc. Majoritatea prea bălţate, lucitoare si nu suficient de really-handmade, dar
am gasit si lucruri frumoase.

Lili creeaza cercei si coliere pline de finete, si cam tot ce are e creat cu simt.
La buburuze i-am gasit Anei primul rucsacel, o mâţă farte simpatică. M-au distrat gentile din dischete ale lui Devlaccessories, am cazut pe spate de admiratie oglindindu-ma cu cerceii gigantici de dantela neagra made by Angi Apostol, m-a incercat un sentiment de piosenie vazand-o pe Lizi impletind cu .. fir de argint, foarte poetic ..
Am admirat toate cele iesite din mainile Bananei, erau de bunaseama creatii cu suflet tanar, si am ales de la ea o pereche de cercei pentru Laura (pe gustul meu, desigur).

Cand sa iesim, stai ca mai este un etaj. Haide sus, unde bine ca am urcat, pentru ca am gasit minunate caiete/albume din hartie nealbita, legate manual .. foarte frumoase, handmaduite de Ramona.
Unda din Ţara Făgăraşului are multe chestii faine de croitorie, as vrea undeva sa rasfoiesc cu ragaz prin creatiile lor ..

Dupamasa la 5 urmeaza prezentarea de moda Chotronette, dar eu am de proiectat de-mi sar fulgii, asa ca am cules o bucata de negresă absolut delicioasa si gata,
la treabă cu myself!

Thursday 8 October 2009

Educatia prin iubire



Curtea Veche, 2007, aprox 23 lei


Ross Campbell este psihiatru si consilier familial american. Mai are cateva titluri vandute in peste un milion de exemplare, (ma rog, nu neaparat asta ma face sa-l citesc) printre care How to really love your child, How to really love your teenager, sau Cele 5 limbaje de iubire ale copiilor, ultima scrisa in colaborare cu Gary Chapman.

O carte care mi-a placut enorm
Mesajul e actual, afectuos, sclipitor.
Ideea cartii este una simpla: iubeste-ti cu adevarat copilul si problemele se vor dezlega mai usor sau chiar vor fi evitate.
Nu cred in formule magice, in metode miraculoase sau in retete universale. Nici sfaturile lui Ross nu le iau ca atare, ci le vad ca o abordare inteligenta si umana a ceea ce trebuie sa fac eu acum: sa-mi ajut pruncul sa se formeze, sa ii ofer.. educatie.

Continutul este bine structurat.
In deschiderea cartii se face o trecere in revista a unor fenomene mai putin fericite observate la ultimele generatii de copii si tineri si apar cateva semne de intrebare.
In continuare rasfoim inapoi istoria curentelor de gandire din educatie si vedem cum se punea problema in anii '50, '60, '70, se descrie putin stilul de educatie-dresura behaviorist Mod.C si se deslusesc cauzele tulburarilor curente.
Apoi cartea te introduce in educatia iubitoare.
Cum sa creezi o relatie cu copilul tau, cum sa te apropii de el si mai ales, cum sa-i intelegi nevoile.
Cum casa ta trebuie sa devina locul preferat de joaca al copilului tau si al prietenilor lui, cum arata cele doua extreme ale parintilor prea axati pe control sau a celor prea permisivi, etc, etc.
Mi-a placut foarte mult. Si coperta.

School's over my head!

A doua zi de scoala, sunt varza.
Mergi la secretariat sa te inscrii, du-te verifica la financiar daca mai ai rest de plata, vino cu hartia inapoi la secretariat, du-te la casierie plateste pt noul an, adu chitanta la secretara, du-te sus 4 etaje si vorbeste cu profele de an despre formula de studii, intoarce-te jos 4 etaje si verifica-ti dosarul, situatia pe anul trecut, urca inapoi 4 etaje si vb iar cu profele, trageti o concluzie, coboara iarasi 4 etaje la secretariat, fa-ti cerere de sesiune deschisa, urca inapoi la rpofe, stabiliti etapele, grupa in care esti inscrisa, cunoaste-ti noii colegi de anul 4, cunoaste-ti noii colegi de anul 3 cu care refaci cursurile, cunoaste-ti puzderia de profi noi, cunoaste noul corp de cladire in care functioneaza peisagistica, fa rost de orar, fii la curent cu modoficarile de orar, fa lista cu materiile restante, contacteaza profii respectivi, vorbeste cu profii cum sa refaci cursurile, ia notite, du-te la cursuri . .
gata cu scoala pe azi . .

Gata cu scoala pe azi? Bun, fugi la banca si rezolva cu nush' ce dispozitiv si renegociaza-ti dobanda. Gata cu banca. Go home.

Ai ajuns acasa? Great, esti rupta de obseala, ai dormi neintoarsa, dar sorry baby, da-i bice cu proiectul ca maine asteapta clientul de la Sibiu, nu uita de cel cu care ai avut intalnire acu 2 zile, ca vine si ziua lui, fa-ti programarea pe zilele urmatoare, ce mai ai de predat, de studiat, de pregatit . .
Am inceput tare, e socul primului impact, sper sa-mi revin,
acum vreau sa-mi bag capul intr-o galeata cu gheaaataaa!

Nani fara Ana . .

Scoala inevitabil a inceput.
Anei nu i-am luat bona (brrrr!!),
nu am dus-o la gradinita privata, nici la cresa de stat.
Ana e la bunici . .
asa am hotarat ca e cel mai bine. adica mai putin rau.

Incerc sa ma tin breaza, sa nu ma podideasca dorul.
Ma iau cu scoala.

Stiu ca Dolto nu ne lasa sa cocolosim copii "permitandu-le" sa faca nani cu noi, dar pana acum la un an si 3-4 luni, patutul Anei are rol de platforma de desen, nici o treaba cu nani. Ana doarme langa mami si tati. Bineinteles . . peste mami, de-a curmezisul lui mami, peste capul lui mami . .

Dormea.
Acum nani fara Ana . .

Sunday 4 October 2009

Lapte-tapte

Lapte - tapte
Lllapte - tapte
Llapte - tapte . .

Kihi-Kiha 3



A treia editie Kihi-Kiha,
la Carturesti sambata viitoare, in 10 oct.
S-ar putea sa fie ceva destul de dragut :)

1 parinte + inca 1 parinte = 30 lei intrarea. Autch!

Saturday 3 October 2009

Discutiile cu Ana devin interactive

Ana, vrei ceai?
Nu-nu.

***

Eia.
Eia.
Eiaaa!
Ce sa-ti dea mama, pui?
Eia, eia!
Cartea?
Nu.
Ochelarii?
Nu
Lanterna
Nu
Cheile?
Nu-nu
Ruleta?
. . .
Ruleta?
. . .
Pauza cu privirea atintita pe obiectul-dorinta.
Pe DA nu-l folosim inca.

***

Li si Tido povestesc. Ana, pe langa ele mestereste diverse chestii cu care nu are voie. Insista cu borseta de farduri.
Tido: Tu, dar Ana stie sa deschida fermoare?
Ana se intoarce spre ele ghidusa: Nu-nu!

Thursday 1 October 2009

Ce premiere am lansat la apa in ultimele 7 zile

Kidrullz imi pune o intrebare blocatoare despre chestiile pe care le-am facut intaiasi data saptamana asta.
Pentru intaiasi data? Pai as spune ca nimic,
dar daca ma gandesc mai bine . .

Cu 5 zile in urma ne-am urcat in masina cu directia Ardeal. Nimic nou, ba chiar la ordinea zilei. Da, dar de data asta catre o destinatie noua, si pentru intaiasi data in viata mea nu m-am uitat pe harta INAINTE de-a pleca propriuzis. Eram deja pe drum cand am avut un soc: Careiul pe care trebuia sa-l atingem pana la ora 16, nu era intre Huedin si Oradea (acolo il credeam eu stabilit), ci la mama saraciei, sus, sus, suuus de tot, dincolo de cercul polar. Deci, first time ever am pus piciorul in Carei.
Tot la Carei, la nunta lui S. am purtat asa rochie scurta si sexy, pentru prima oara de cand sunt mama, foarte frumoasa cred ca era privelistea la hora.
Tot pentru prima oara in viata am fost atat de aproape de dunele de nisip ale aceluiasi Carei si le-am ratat, dar am mancat cum niciodata pana acum, o rulada gratinata de sunca cu pateu .. numai de gasca putea fi. Din cauza ei si a mesei in gradina de a doua zi, am uitat si de dune si de picioarele rupte in dantuieli pana la 5 dimineata. Sa le uram mirilor acum in Tatra, casa de piatra!

In premiera am vazut cu 3 zile in urma dozator de lapte in piata Cibin din Sibiu,
in premiera Ana a inceput sa arunce lucruri de la balcon (asta e premiera ei, dar a mea a fost totusi adunatul lor frumusel de pe jos),
in premiera am facut cunostinta cu Rodgersia pinnata, dar cum vad ca se ingroasa gluma/postarea cu premierele, incerc sa nu ma intind mai mult de un metru pe blog si sa va marturisesc ca
azi am lesinat de placere vizuala. Pentru prima data in viata am vazut acele frumuseti care m-au fascinat instantaneu. Lebedele negre de pe oglinda lacului Bordei.
Lebede. Negre. Gaturi luuungi subtiri,
gratioase, misterioase, independente . . fascinante



.
.
.
.
.
.