De la inceputul jocului (de-a mama si de-a tata), vedeam o familie mare, galagioasa, in care un numar incert dar mare de puradei zbanghii, topaie liberi, se bat cu apa, cresc iepuri, is fac zmeie si alte asemenea, nestingheriti, fiecare dupa pofta inimii . .
Da. Asa vedenie vedeam eu la inceputul jocului.
Si multi au spus vorba de aur, de care eu desigur nici n-am vrut sa aud: "Fa-l pe primul si mai vorbim dup-aia"
L-am facut. Acum hai sa vorbim.
Visul frumos ramane neschimbat, ca e frumos.
Dar realitatea,
ce ne facem cu ea?
Exista doua cai, depinde ce fel de femeie esti.
(Vorbim doar despre femei, pentru ca totusi, soarta lor ESTE diferita si particulara, detaliem cu alta ocazie exact ce si cum)
Daca esti femeie-mama de la natura, genul laptoasa-mamoasa, devreme acasa si mai ales
de sine etern-sacrificioasa,
atunci visul tau poate deveni realitate. Traiesti prin cei de langa tine, fericirea din ochii lor iti justifica tie existenta, pofta lor de mancare te satura si pe tine, realizarile lor pe tine te implinesc.
Daca insa esti dinaia . .
atunci e cu cantec.
Dinaia la care-i trebuie nu stiu ce, cai verzi pe pereti. Are nu stiu ce pasiune, nu-si gaseste linistea. Vrea sa faca ea, vrea studiu, nu stiu ce tot vrea in loc sa-si vada de casa, numai si numai de casa.
Eu, daca ar fi sa continui asa inca 7 ani, as innebuni.
Cu scutece, cu restrictii, cu papa-caca-pisu 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an. Un an. Dar trei, dar sapte,
dar Doamne-fereste toata viata? . .
Tabloul ala frumos cu gasca de puradei multi, 5 puradei pe capul meu . . o spun cu tristete, nu stiu daca e pentru mine.
Bine, o fratioara chiar sunt datoare sa-i fac Anei, ca altfel nu se poate,
dar cred ca ne limitam la atat. Clasic. Sec
Of.. macar 3 mini-broscute daca as vrea sa fac :)
40 comments:
Alex, nu cred că poate exista cineva care să fie mulțumit NUMAI cu viață de familie, trebuie să fii extrem de limitat ca nici măcar să nu-ți dorești mai mult. Că, din păcate, unele femei nu au încotro ... asta e partea a doua.
Treaba cu copiii mulți e oricum complicată, nu e vorba numai de efortul pe care îl implică, fizic, material, psihic, biologic, e vorba și de timpul, fix, pe care îl poți împărți cu ei. Dacă faci 10 e clar că nu mai poți oferi același tip de calitate în relația cu ei, deja începi să-i neglijezi, ori eu una zic că de la 4 în sus vorbești despre asta, nu mai poți avea suficiente resurse ca să-i crești cum trebuie.
Eu am mustrări de conștiință și la două și încă una pe drum, căci e vizibilă diferența între cum am oferit acest timp mamă-copil primeia și celei de a doua ... și nu pot spune că nu mă simt vinovată de foarte multe ori.
Iar cu planul de acasă și socoteala din târg ... păi uite, eu una acum 10 ani nu m-aș fi văzut făcând una bucată copil, darmite 3! N-am fost niciodată genul care să se extazieze în fața pruncilor altora, abia acum, după ce am devenit eu însămi mamă am descoperit farmecul copilașilor ... Deci viața îți rezervă multe surprize.
Și mie mi-e foarte greu la gândul că există ceva în mine care are nevoie să se exprime dincolo de motherhood și nu se va putea exprima o bună perioadă de-acum încolo. Dar mi-am dat seama că sacrificiul merită, în ideea că nu e pe vecie, ci doar, iarăși, chestiune de timp. De cum îți aranjezi prioritățile.
Altfel riști să pici în depresie, trebuie să iei partea bună din toate.
Undeva, dincolo de scutece, alăptat, primii pași, se află, încă, și restul. E ca un desert pe care nu-l poți savura înainte de felurile principale :).
Să-ți fie deci cum vrei tu visul cu broscuțele! :)))
Nu esti datoare sa faci nici un fratior/fratioara daca nu vrei. Oricum, viata e scumpa, altfel cresti un singur copil, altfel cresti doi (ca sa nu zic mai multi, ca-i deja nebunie :)))
@marina: poate ai vrut sa zici ca viata e "scurta"? ca nu cred ca o familie, daca isi doreste (inca)un copil, nu-l face ca e "scump", sa fim seriosi.inseamna ca parintii mei au fost nebuni sa faca 3, si hai, sa zicem ca nu exista orchestra, mustella, chicco sau fisher price pe vremea aia. dar alina, e una dintre cele mai rationale persoane pe care le stiu in blogsfera asta, zau...
chiar ma gindeam, alina, ca la postarea asta a lui alex tu va trebui sa raspunzi ;))
cred ca ai dreptate, ca de la 4 in sus e o problema de educatie...avind exemplul in familie, cum bine stii, si eu ma gindesc adesea ca ce pacat ar fi sa nu fac 2-3 copii, dar ma izbesc de limita asta a timpului...cum o sa impart eu timpul, si asa limitat si pentru petru, la mai multi copii? poate daca as trai intr-o tara in care nu va trebui sa avem cite doua servicii ca sa platim creditul la casa...degeaba ii faci daca nu ai timp sa-i cresti cum trebuie sau sa le oferi afectiv tot ce au nevoie.
E si scurta viata, este si scumpa! Nu ai idee cat se simte in venitul lunar odata ce nu mai e nevoie de Pampers, de pilda. Ca sa nu mai zic cat costa hainutele, jucariile, gradinita - daca vrei sa il dai la una mai buna (si daca esti mama buna vrei ca de, e copilul tau si vrei ce e mai bun pentru el). cu cat ai mai multi copii, cu atat sumele pe care le investesti intr-un bucata copchil scad, precum si conditiile pe care i le poti oferi. De le un punct in colo e efectiv vorba de egoism - hai sa fac eu cat mai multi copii ca asa am chef / imi plac copii mici dar ce o sa le pot oferi, oi mai vedea eu. Well, depinde de ce fel de om esti. In loc sa am mai multi copii care sa mearga la gradinita/scoala de stat eu prefer unul singur care sa mearga la cea germana.
Nu e vb numai de el aici, e vb si de mine desigur, caci cu un singur copil ma pot descurca si eu si sotul sa avem si noi vietile noastre. E vb si de afectiunea pe care o putem oferi caci bineinteles fiind singurul copil toate atentia noastra e asupra lui si nu va suferi niciodata ca mama sau tata nu il baga in seamna pentru ca li se pare ca ceilalti/celalt opil are nevoie de mai multa atentie.
Fiecare face alegerea care i se pare cea mai potrivită. Desigur că o familie în care veniturile sunt limitate e restrânsă din punctul ăsta de vedere, poți spune că nu-și "permite" să aibă mai mulți copii.
Deși sunt atâtea cazuri în care copii crescuți în sărăcie au reușit performanțe profesionale și sociale uimitoare, iar alții, duși la școli înalte și obișnuiți să aibă tot e ce mai bun, material vorbind, din partea părinților, au dat în cea mai dură bară cu viața lor.
Așa că e o chestiune relativă.
Mi se pare însă extrem de limitat să-i judeci pe cei care fac alte alegeri decât a ta personală, asta dovedește cel puțin intoleranță și devine de la un punct încolo jignire de-a dreptul, mai ales când nu ai habar de circumstanțele personale ale familiei respective.
Cum spuneam, e o decizie extrem de personală și personalizată, a judeca și a generaliza în felul ăsta este incorect și inutil.
Îți poți explica experiența proprie, desigur, fără însă a pune etichete celor care aleg altă cale.
A, și uitasem, chestiunea cu fac copii că așa am chef sau că sunt drăguți când sunt mici ... păi să mă ierți, Marina, dar înseamnă că nu știi câtă muncă presupune creșterea unui copil, ori îți imaginezi că cine îi face e spălat pe creier sau din categoria BradPitt/AngelinaJ ...!!
Numai din afara acestui univers de renunțări și eforturi, a fi mamă de bebe poate părea ceva exclusiv simpatic și amuzant, dinăuntru înseamnă și nopți nedormite și trebăluit non-stop și griji multe și sacrificiu până la uitare de sine.
Ori astea, zic eu, numai a egoism nu sună.
Alina, eu stiu ce presupune un copil caci am un baietel de trei ani si jumatate. Problema mea este ca am observat deseori la cei din jurul meu (colege de servici, rude mai indepartate, cunoscuti etc) ca se arunca si fac multi copii (unii chair pe modelul BRANGELINA - daca pot, de ce sa nu fac) efectiv fara sa se gandeasca ce le pot oferi acelor copii mai departe. Si da, am auzit multe femei spunand ca mai vor inca unu, doi copii pentru ca le plac mult bebelusii. E un lucru care ma irita si ma revolta. Si asta pentru ca am vazut si ce se intampla mai departe la unele familii - nu mi se pare normal, de pilda, ca una dintre colegele mele de birou sa faca inca un copil pentru a prinde inca un concediu de maternitate si nu mi se pare normal ca la cateva luni de la nastere sa vina la birou si sa ne roage sa ii cumparam aparat de aer conditionat pentru ca copii ei nu suporta caldura. Si nu e singura persoana care se comporta asa. Nu mi se pare normal nici sa vad mame care se plang ca nu ai bani sa cumpere copilului geaca de iarna sau nu mai stiu ce, care traiesc in conditii proaste si abia se descurca cu banii, care apoi sa vina sa spuna ca mai vor un copil. Stai un pic, daca pt copilul asta nu ai bani de bocanci si geaca cum o sa te decsurci cu unca unu? Si, da, sunt multe femei (prea multe) care fac copii efectiv fara sa simta ele interior ca este momentul sa aiba copil - nu ai idee ce explicatii am auzit - a zis mama, a zis tata, ma bate soacra la cap, nu imi merge prea bine la job si m-am gandit sa iau o pauz, pai m-am maritat, de ce sa nu fac?
Personal, eu am incercat multa vreme sa ma abtin sa imi spun parerile, caci e treaba fiecaruia ce face, dar in ultimul timp nu am mai putut, caci mi se pare ca intr-un fel e de datoria fiecaruia sa il traga pe fiecare de maneca cand greseste - crezi ca copii nascuti asa, ca "asa trebuie", or sa fie foarte fericiti sau iubiti sau ingrijiti?
(Personal, eu m-am certat cu soacra-mea si nu am mai bagat-o deloc in seama apoi pentru ca, la o luna dupa nunta, incepuse sa ma bata la cap si pe mine si pe sotul ca de ce nu facem un copil ca ei ii plac mult bebelusii si vai ce bine ar fi fost daca ar fi avut ea fata in loc de baiat ca ar fi facut copil cand ar fi zis ea! Pur si simplu, sa imi cada plombele. Si e o femeie care a facut facultate la vremea ei.) Imi pare rau daca te deranjeaza ce am spus, dar eu chiar incep sa cred ca anumite lucruri tb spuse caci altfel oamenii isi inchipuie ca chiar ar avea dreptate. Nu ca de dreptatea pe care isi inchipuie ei ca o au nu mai pot eu, dar pur si simplu imi e mila de copii care se nasc in astfel de familii.
Rabinul spuse: Alina, ai dreptate. Bp, ai dreptate. Marina, si tu ai mare dreptate
N-am raportat niciodata dimensiunea familiei la grosimea portmoneului, dar mi se pare un punct de vedere fascinant de studiat. Are unele argumente sanatoase. De fapt, cred ca se pune problema de bani pana la nivelul traiului esential asigurat (mancare, haine, facturi) Daca esti putin peste sau chiar mai mult, deja cred ca numarul de copii pe care ti-i doresti nu mai are de-a face cu contul din banca.
In schimb, Alina si Bogdana cred ca se refereau mai mult la creditul de timp de calitate si la disponibilitatea afectiva de care putem fi capabile pentru un copil, pentru doi, pentru patru . .
Cunosc doua familii cu (foarte)multi copii, (venituri medii) toti foarte ok, preocupati si dezvoltati armonios intelectual si social chiar peste medie, debordand de energie si realmente emanand fericire. DAR, in ambele cazuri la mijloc este o "victima" dedicata pana la ultima suflare pentru the big family, cheia intregii compozitii, si anume mama.
Incerc sa ma imaginez . .
P.s Bogdana, noi unde va mai vedem?!
Marina, eu știu prea bine că sunt și (din nefericire, multe) cazuri sociale, dar a generaliza și a spune că părinții care fac mai mult de doi copii sunt nebuni, inconștienți, egoiști, este, cum am zis, incorect și inutil.
Nu ajuți pe nimeni din cei care suferă în situațiile expuse de tine (copiii săraci, lipsiți de afecțiune) și este absolut injust să extrapolezi la TOATE familiile care aleg să aibă mai mult de un copil.
Și aș adăuga că o femeie căreia i-a fost prea greu să crească un prim copil, fie material, fie fără ajutor din partea mamei, soacrei, mai știu eu cui, nu se va încumeta în nici un caz să-l facă pe al doilea. Mai ales cu motive de genul "e drăguț"! Fiecare știe cât se poate întinde, aici intervine alegerea personală.
Nu discutăm aici de persoanele labile psihic, instabile emoțional, imature sau iraționale, am pus în discuție oameni normali, familii normale.
Eu am fost copil unic la părinți, într-o familie cu venituri medii, și nu cred că am avut vreun avantaj că n-am avut frați, dimpotrivă. Nici măcar la nivel afectiv, nici la nivel material. Totul a fost determinat de deciziile pe care părinții mei le-au luat pe diverse planuri, faptul că m-au făcut doar pe mine nu a însemnat că au concentrat totul asupra mea, de-aia ziceam că sunt cazuri și cazuri.
Personal, cred că e minunat SĂ POȚI să faci mai mult de un copil și mai cred că merită sacrificiul, de moment, al mamei în special. Bineînțeles, fără exagerări - am spus doar că de la 3-4 încolo și mie mi se pare problematic.
Dar în principiu într-o astfel de familie se stabilesc niște raporturi speciale între frați, altfel de echilibre, altfel de armonii.
Când nu se poate, nu se poate, și cu asta basta, n-am să fac niciodată generalizări "mamele cu un singur copil sunt egoiste", cam aici am vrut să bat, dacă mă-nțelegi. :)
alex, nu stiu stiu nici eu unde ma mai vad :( se pare ca google mi-a blocat definitiv blogul, din cauza unor suspiciuni legate de un troian care s-ar fi prins la vreun upload...fac sapaturi sa mi-l recuperez...mai mult pentru mica arhiva legata de evolutia lui petru...e cam trist
Iooi, deci se poate intampla si asa ceva? Ce periculos, pai deja am investit suflet in blogurile astea, nu e de joaca cu ele. Nu stiam ce s-a intamplat, credeam ca l-ati sters voi . . sper sa-l recuperati degraba si intreg!
Alina, pe mine nu ma deranjeaza deloc nici saracii care fac 5 copii. Mi se pare ca tine de poezia vietii, de soarta, de lucruri mult mai presus de intelegerea noastra.
Dincolo de calcule, acolo unde sunt 3-4 copii sau mai multi, totul capata o vraja aparte, e ceva magic in casele alea
@alina Oricat de tare te deranjeaza asta, sunt parinti care sunt inconstienti si egoisti (nu extrapolez la toti, dar sunt, aceasta categorie ). De pilda cei care pornesc de la ideea "Eu vreu o familie cu X copii" si nu intorc capul in stanga sau dreapta, fie ce-o fi... Ca asa au hotarat ei acum nu stiu cat timp...
@alex: Ce ziceam mai sus...
da, alex, uite ca se poate, si mai rau e ca nu am niciun back-up, sint lucruri acolo pe care chiar le-am uitat...in fine, slabe sanse sa recuperezi ceva, google nu prea te ajuta ;(
Vai, imi pare foarte rau!
Insistati, contactati echipa de suport Blogger, trebuie sa se poata face ceva
sa nu renuntati
Eu imi doresc sa am o familie mareee, dar uite, acum ma gandesc ca s-ar putea sa nu am deloc... Nu depinde doar de mine...
Pe de alta parte, mi-e frica tare de momentul asta, pentru ca uite, eu sunt singur copil la parinti, intr-o familie cu venituri bune, dar nimeni nu s-a ocupat vreodata intr-un fel de mine... Am primit niste bani de pregatiri si meditatii si atat.
Cred ca cel mai bine este ca fiecare sa nu se grabeasca... sa astepte pana ce lucrurile sunt clare, se simte pregatit, si moral si financiar si afectiv...
Si poate cel mai important sa fie foarte sincer cu el si cu isi doreste...
@ Fata cu mănuși portocalii - nici eu nu cred în inflexibilitate și cred că deja mi-am expus părerea, că viața te schimbă și îți dă ocazia să-ți rearanjezi planurile legate de familie și copii în funcție de ce se întâmplă la momentul prezent. Eu nu am contrazis-o pe Marina legat de existența părinților inconștienți, imaturi, iresponsabili și poate că are dreptate să fie iritată, în Ro sunt într-adevăr (prea) multe cazuri sociale.
Ceea ce m-a deranjat pe mine au fost generalizările, înclin să cred că majoritatea părinților cu intelect normal care aleg să facă mai mult de un copil nu o fac doar pt că dă bine în cadru. Myself included.
@ Bogdana - oare dacă scriem mai multe dintre cititoarele blogului tău la blogger o petiție nu se poate face nimic?? Adică ar fi chiar păcat să nu poți recupera nimic de acolo ... Eu mai am salvate dintre texte, dar nu tot, acum măcar știu că e cazul să fac un back-up.
Draga Alina, eu nu am zis ca TOTI oamenii sunt asa, ci ca sunt foarte multi. Generalizarile le fac in functie de proportia oamenilor care fac si pe care ii cunosc fata de cei care nu fac asa. Nu eu hotarasc proprtia, ei o hotarasc. Daca te simti atinsa de ce am spus eu, nu inseamna ca problema e la mine, ci la tine si ca te deranjeaza mai degraba ca cineva a formulat-o. Nu stiu care e situatia ta, asa ca eu nu ma refeream la tine. Doar tu poti hotari care e situatia ta si in ce categorie te incadrezi, in functie de dorintele si alegerile tale, jobul tau, cariera, veniturile familiei, numarul copiilor, conditiile oferite etc
Marina, dacă te uiți la felul în care ți-ai formulat opinia, ai să vezi de ce spun că ai generalizat și ai blamat în mod incorect.
Nu ai spus "unii părinți sunt iresponsabili, pentru că au situații dificile și tot se aruncă să facă n copii", ci ai afirmat că numai o mamă ne-bună va face mai mult de un copil pentru că de la doi în sus nu le poate oferi aceleași condiții - educație privată versus de stat, jucării de nu știu de care, etc.
Iar eu personal am oroare de generalizări. De etichetări. De judecată fără a fi în cunoștință de cauză. Doar de dragul judecății și exprimării unei opinii contra.
Abia la al treilea mesaj ai pus în discuție cazuri particulare, toate cele menționate de tine fiind oricum cazuri de familii ieșite din normă, situații sociale sau de alienare mintală.
Bineînțeles că m-a deranjat, teoretic măcar, să fiu băgată într-o oală la grămadă, doar pt că bifez categoria părinte cu mai mult de un copil - automat baaaaddd, după părerea ta. Bineînțeles că eu îmi știu prea bine circumstanțele și posibilitățile și în nici un caz nu-mi conduc viața după părerea lumii sau iau decizii în funcție de discuții virtuale, ci de ceea ce știu eu că e mai bine pt mine și familia mea.
Dar asta nu înseamnă că nu trag de mânecă pe cei care fac generalizări în necunoștință de cauză.
Ar trebuie să deprindem un pic de politețe în chestiunea asta, a-ți asuma purtarea unui steag doar pt că tu vezi un război acolo, nu e cea mai sănătoasă atitudine pentru nimeni.
Atitudinea ta a fost la modul "să găsim o modalitate să-i convingem pe oameni că este total greșit (nebunie de-a dreptul) să procreeze dincolo de prima odraslă, în vremurile pe care le trăim". Punct. Fără nuanțe, doar cu extrapolări și generalizări și judecăți.
Asta se vede din cum ai scris. Inclusiv ultimul mesaj ...
@alina: draga de tine, multumesc, dar nu cred ca ajuta. stam de citeva zile cu sotul si facem numai asta, cautam solutii. echipa de suport blogger nu exista de fapt decit in tutoriale. parcurg niste pasi, eu zic ca avansez, si deodata ma trezesc ca ma intreaba "ia vedeti, nu cumva ati scris URL-ul gresit si de asta nu gasiti blogul ?". ?! wtf ? si tot asa ne invirtim in jurul cozii de m-am saturat de ei. niciun raspuns la plingerile mele. in schimb am aflat ca sint zeci de plingeri de bloguri disparute in ultimele zile, ceea ce trag nadejde ca ar putea sa-i sensibilizeze (oare?).am mai aflat ca nu te baga in seama decit daca ai domeniu cumparat de la ei, ceea ce ma gindesc sa fac si eu, sa-mi cumpar la un moment dat un domeniu. tot ce e free e neimportant pt ei, sint asaltati de tot felul de probleme in fiecare ora.
girls, sa va faceti back-up.
Mai Alina, nu am zis ca cei care ies din categoria cu mai mult de un singur copil sunt automat bad. Daca tu ai niste venituri foarte bune, o cariera frumoasa, esti proprietara casei in care locuiesti, tu si sotul tau va intelegi bine, nu sunteti foarte in varsta si aveti o stare de sanatate foarte buna, fa doi copii, na! Iti poti permite si trei, dar devine discutabil cum te poti ocupa de ei. Dar daca ai mai multe minusuri la lista de mai sus, stick to one child. De asemenea, si daca indeplinesti mai mult decat suficient conditiile de mai sus, nu fa 5, 7, 10, 15 copii ca e evident ca e ceva in neregula!
Cazurile particulare le-am dat ca sa arat cum am ajuns la aceasta parere - problema este ca sunt oameni, care, fara a fi cazuri sociale, se intind cu niste cheltuieli carora nu le pot face fata - si asta mi se pare ca nu sunt responsabili. Iar de aici exista doua tendinte ale discutiei:
1. putem incepe sa vorbim despre familiile respective - unele pot fi armonioase chiar in saracie dar sa fim sinceri, asta se intampla mult prea rar - de obicei partenerii incep sa se certe, sa dea vina unul pe altul etc si in timp se indeparteaza unul de altul si acesta nu e un meidu bun de crescut copilul
2. putem incepe discutia "si copii din medii sarace se pot descurca in viata si uneori chiar mai bine decat cei care au etc"; e adevarat, dar din nou, sa fim sinceri, sunt f putine astfel de cazuri, proportional cu ceilalti sunt o minoritate si daca te bazezi pe asa ceva inseamna din nou, ca esti iresponsabil. Ca parinte tb sa te asiguri ca faci tu tot ce depinde de tine.
Eu nu ma dau acum responsabila lui peste, dar ma gandesc asa: castigam ok, avem ap - ce ar insemna sa mai fac un copil? pai ar insemna sa iau o pauza de munca care fie ea si de 3 luni ar putea sa imi fie fatala (sunt arh si acum nu se mai construieste - cine sa baga cu o femeie dc o vede gravida? oamenii se gandesc ca o sa dispar 1, 2 ani dupa nastere si prefera sa caute pe altcineva), ar mai insemna ca ma stramtorez cu banii, nu voi putea tine ambii copii la grad particulara, va tb sa ii inghesui pe mandoi intr-o camera, copilul cel mare o sa fie dernajat etc etc iar in timp o sa fie si mai greu - cand vor fi adolescenti sau cd vor merge la facultate - mi-as dori ca copii mei sa mearga la facultate in ANglia - well, costa - cu unul, cu greu, dar ma voi descruca, cu doi in nici un caz.Si asa mai departe. Am vazut insa oamenii cu venituri mai mici ca ale mele care nici nu isi pun astfel de pb - pai sa mai fac un copil ca e concediu mare, pai mi-au ramas lucurui de la alalt, pai e criza si mai bine stau in concediu de maternitate ... Ma irita. Iar cd ii intrebi, pai si apoi... A, pai o sa vad eu, s-or descurca ei cumva! Da ce pe mine tata m-a dat la gradi particulara, da ce pe mine m-a trimis in strainatate?
Deci nu ai spus că părinții care fac mai mult de un copil sunt bad, dar te irită cei care aparțin categoriei respective fără să bifeze condițiile și standardele tale personale ... ??!!???
:))
Cum se numește asta? Din perspectiva mea: intoleranță, prejudecată, senzația că numai tu știi cum e mai bine să crești un copil și bineînțeles numai tu ai dreptate. Restul - niște iresponsabili. Copiii lor - niște biete victime.
N-am de gând să prelungesc discuția asta, de altfel fără rost, e clar că nu vom ajunge la un numitor comun, din politețe față de Alexandra, care ne este gazdă.
Dar așa cum pe tine te irită oamenii care au alte concepții referitoare la familia ideală, așa și pe mine mă irită oamenii cu vederi înguste și incapacitate de a înțelege și respecta alte puncte de vedere.
De aceea ți-am atras atenția asupra felului în care ai pus problema. Așa că mă opresc aici, tu știi foarte bine ce vreau să spun, iar eu m-am lămurit suficient despre cum vezi tu lucrurile.
Dă-ți seama că nu vin aici să mă justific că punctez cerințelor tale și nici nu-ți cer aprobarea despre cum aleg eu să-mi modelez familia ... :))), asta ar fi chiar culmea!
Nu eu sunt cea personală aici, ci tu, iar senzația mea este că de fapt motivul stă undeva în căutarea de justificări pentru faptul că tu nu vrei să ai decât un copil.
Probabil în ideea că și alți oameni sunt la fel de plini de prejudecăți ca și tine ...
Țin să te asigur că eu nu fac parte din această categorie :)).
Toate cele bune, ție și familiei tale!
Toate cele bune si tie si familiei tale!
MA indoiesc ca intoleranta inseamna ca nu sar in sus de bucurie sa vad toti iresponsabilii cum se arunca cu capul inainte sa isi mareasca familiile dar probabil ca esti una dintre cei care nu s-a gandit prea mult la ce le poate oferi copiilor (apropos, am intrat si eu pe blogul tau: emigranta, doar sotul lucreaza, astepti al treilea copil, probabil stai in chirie sau casa e in rate...) Imi pare sincer rau ca am intrat in aceasta discutie cu tine.
Sa stii insa ca vei mai intalni oameni ca mine. Uite si link-ul asta: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5651200-fata-nevazuta-crizei-ganditi-faceti-copii-urmatorii-doi-ani.htm
Iar daca nu toti iti canta in struna si sa te laude Alinuta draga mamii ce bine faci tu ce faci nu inseamna ca sunt intoleranti. Nu intoleranta este opusul la iresponsabilitate.
Iar standardele pe care le urmez nu sunt ale mele ca nu m-a facut mama cu ele tatuate pe talpa. Sunt ale oamneilor din anumite categorii sociale, cu studii etc, standarde deprinse de la cei din jur, de la sfaturile educatorilor, pedagogilor, din carti.
:)) Fetelor, de la ce v-ati luat asa tare?
Cred ca e treaba fiecareia dintre voi cati copii are si nu are nevoie sa isi justifice fata de cealalta de ce nu are mai multi sau mai putini.
Sunt oameni cu diferite standarde, unii mai joase, altii mai ridicate. Standardele Marinei pot fi considerate prea ridicate pt romanul obisnuit (studii in straiatate, de pilda) si de aceea pot fi riduclarizate, dar Marina are dreptate cu urm lucru: sunt multi oameni care fac copii fara sa se gandeasca bine la ce le pot oferi, in mod realist, copiilor lor. Am intrat acum si eu pe linkul de la hotnews si, intr-adevar, e trist cum un domn sustine ca poti creste un copil cu 6 mil pe luna si ca nu banii sunt motivul pt care parintii nu fac copii, ci faptul ca nu doresc sa isi schimbe viata, sa se deranjeze etc
(Intre noi fie vorba, si daca ar fi asa, care e problema? Decat sa cresti in sila un copil de care sa ai mereu senzatia ca te deranjeaza cu ceva, mai bine nu mai ai copil)
Pe de alta parte, vremurile se schimba, societatea devine din ce in ce mai competitiva; nu de putine ori m-am gandit ce bine ar fi fost daca as fi facut engleza de foarte de mica sau daca as fi mers la studii in strainatate...Sunt tineri care, desi fara sa fi fost nativ mai destepti decat ceilalti, prin alt tip de studii, devin mai buni si mai bine pregatiti ca cei care nu au beneficiat de aceste lucruri.
Oricum, nu despre intoleranta si despre prejudecati era vorba aici, cum a spus Alina. La astfel de opinii oameni ajung in timp, dupa ce se confrunta cu diverse experiente, etc, si nu mi se pare nici un pacat sa ai standarde inalte si sa vrei sa oferi ce e mai bun familiei tale si copiilor tai.
V-am spus ca imi doresc copii, dar nu sunt sigura ce imi va rezerva viitorul... Dar uite, daca as fi sigura ca nu voi avea copii niciodata, nici nu m-as mai da peste cap in sapte zari cu joburi, scoala, proiecte de ajung uneori sa ma uit la ceas si sa casc ochii cat cepele ca nu imi vine sa cred ca e aproape 4 dimineata... Intr-un fel, pentru copii pe care nu ii am inca (stiu, suna ridicol :)) ) ma stresez sa muncesc mai mult - pt ca as vrea sa am mai repede o cariera, sa am venituri mai bune, etc etc, astfel incat atunci cand s-ar naste ei, sa am ce sa le ofer...
Poate vi se pare prea meschina sau mercantila viziunea mea, dar eu ma gandesc ca un parinte tb sa isi doreasca ca copii lui sa aiba si sa faca mai mult decat a avut si a facut el; asa si eu, sper sa se preia si standardele de munca, nu doar cele de viata :)) (dar acum iarasi, ma gandesc, dar stiu eu oare cum va fi? daca o sa fiu asa topita dupa odrasla mea de n-o s-o las sa ridice un pai de jos sa nu oboseasca :)) )
Eu sunt foarte interesata de argumentele din ambele directii. Marina, mai ales in perioade de criza, probabil ca se poate ajunge si la punctul tau de vedere.
Totusi, mi se pare cel putin hilara concluzia ta "esti emigranta si locuiesti in chirie, n-am ce discuta cu tine"
Materialismul auster e filozofia ta de capatai.
Cred ca e inutil sa-ti aduc aminte ca unui copil probabil ii vine mult mai la suflet sa aiba unu-doi frati camarazi cu care sa-si petreaca copilaria, adolescenta, tineretea si batranetea, decat sa faca neaparat Oxford Boxford (unde va fi privit si tratat ca un emigrant, by the way) si ca mai nou, teoriile contemporane in domeniul psihologiei si al formarii personalitatii, acorda un credit si o atentie considerabil mai mare dezvoltarii inteligentei emotionale, in defavoarea metodelor clasice de educatie.
Cat despre Alina, frumusetea universului ei pare sa ramana pentru tine din pacate, o enigma nedescifrata
Alex, ca de obicei, ești o drăguță și-ți mulțumesc :). Îmi cer iertare că m-am lăsat atrenată într-o polemică (sterilă) la tine acasă, dar poate că n-a fost chiar fără folos, ai mai găsit niște răspunsuri la întrebările din postul tău original ... sper măcar! :)))
Marina, ți-am spus că am dus o discuție de principiu cu tine, în numele unor valori care ar trebui să fie universale, dar care prea adesea sunt uitate cu desăvârșire, din păcate, în practica dezbaterilor, indiferent pe ce temă, cu conaționalii.
După ultimele replici mi-a devenit clar că tu practici filozofia "numai eu am dreptate" și treci în partea atacului personal, și ăla absurd până dincolo de limita oricărei politeți, deoarece, cum ziceam mai pe la începutul discuției, nu ai cum cunoaște circumstanțele exacte ale fiecăruia (vezi etichetele aberante "emigrantă", "cu casa în rate/chirie", "fără studii înalte", "nu gândește prea mult", care spun tot despre felul tău de a privi lumea).
E clar că tot ce poți face este să tragi numai concluzii pripite și pline de de preconcepții, după cum se vede, așa că de aceea ți-am spus că nu are rost să continuăm, pentru că nu ai cum înțelege filozofia mea de viață în atari condiții. Culmea este că eu una o înțeleg pe a ta și o respect. Exact acest ultim ingredient pare să-ți lipsească însă ție, îmi pare rău.
Dar așa, pentru demontarea, tentativă, normal, a îngustimii cu care sunt croiți ochelarii de cal prin care ai ales să privești oamenii: întâmplător am studii înalte și serioase, experiența profesională bifează la standarde internaționale peste medie, la fel ca și în cazul soțului meu, planurile mele de viitor nu se limitează la universul casnic pe veșnicie, iar veniturile noastre ne vor permite să susținem trei odrasle chiar și la școli din sfere mai puțin accesibile muritorilor de rând, dacă, firește, ele vor dori acest lucru. Și nu, nu stau nici cu chirie, și, culmea, avem în casă și jucării de calitate, și cărți, și nu murim de foame, nici nu trăim de pe o zi pe alta, iar izvorul de afecțiune față de copilele noastre nu se apropie de secare, ci crește înzecit în fiecare zi, iar îmbogățirea noastră emoțională ca entitate familială este nu în scădere, ci urcă spre superlativ!
Emigrantă sunt doar în teorie, pentru că nu m-am născut aici, practic nu mă simt și nu trăiesc deloc o viață de outsider sau de alienat social, dimpotrivă, sunt mai la locul meu decât oriunde în Ro ...
Așa că uite, poți sta liniștită, sunt măcar trei copii ai unei aceleiași familii pe lumea asta cărora nu trebuie să le plângi de milă pentru că nu beneficiază de "tot ce e mai bun" ... ba chiar ți-aș spune că e cazul să-i invidiezi de-a dreptul :))).
Fata cu mănuși portocalii - universul românesc e dominat de material și știu foarte bine asta, am trăit până nu demult acolo, înțeleg foarte bine obstacolele și greutățile cu care se confruntă cei care vor să-și construiască o familie armonioasă, fericită, fără apăsarea acută a grijilor pentru ziua de mâine.
Dar lumea nu se limitează la universul românesc și nici în acela nu este imposibilă găsirea unor supape de rezolvare, de re-aranjare a priorităților în așa fel încât să-ți poți atinge idealurile propuse, unele în mai mare măsură, altele mai puțin. Aici intervine flexibilitatea aia de care vorbeam. Eu nu am predicat nimănui procrearea fără responsabilitate și nici nu am etichetat drept eronată concepția "nu-mi permit mai mult de un copil/nu-mi permit deloc un copil".
Și îmi pare rău, ba este vorba de intoleranță atunci când se fac generalizări aiurea-n tramvai și când mentalitatea e "cine nu gândește ca mine e un idiot/iresponsabil". Intoleranță, lipsă de respect și prejudecată. Când ești prea aproape de ceva imaginea poate deveni neclară ...
@Alex, eu nu am auzit la concluzia: "esti emigranta, nu am ce vorbi cu tine"; am vrut sa spun insa ca, in aceste conditii, inteleg mai bine de ce Alina a adoptat acea pozitie si s-a atacat atat de tare dupa ultimul meu mesaj in care vb de studii, camere separate pt copii (incerc sa nu intru in astfel de discutii cu cei care stiu ca nu au aceleasi convingeri; e vina mea, imi cer scuze, nu am stiut despre ce e vorba; in general, vb despre altfel de lucruri fie cu oameni care cu care impartasesc aceleasi puncte de vedere, fie cu oameni cu care, chiar daca nu le impartasesc, sunt inca la inceput de drum si nu au un tablou mai complet al situatiei - desi cred ca e musai sa faci 10 copii si sfatuiesc asa pe ceilalti, nu s-au apucat inca :)) - si nu cred ca ar fi un frumos peisaj bucolic daca chiar ar face asta :)) )
Cu treaba cu Oxfordul vs frati camarazi este discutabil; eu sunt de parere ca Oxfordul este mai imp si dc esti un om frumos iti poti face mai multi prieteni excelenti camarazi decat frati iti poate face mama ta si, din pacate, sunt unele cazuri de frati care numai camarazi nu sunt... Dar depinde, cum am spus, de fiecare si de considera el ca este mai important...
Iar despre criza, cred ca depinde si de profesie... Eu am ghinion dar cei din alte domenii pot sa o duca f bine...
@Alina, Eu m-am inselat. Ai intru totul dreptate, asa e!
Am intrat si eu pe blogul Alinei si am doua nelamuriri mari: 1. in Australia anotimpurile sunt inversate? 2. Alina, nu te supara ca te intreb dar tu ai ramas insarcinata cu al treilea copil cand era a doua fetita de 5 luni? (am un unchi ginecolog care zicea mereu ca nu este bine pt mama, caci uterul are nevoie de 9 luni, cat e sarcina, cel putin, ca sa isi revina la marimea initiala...)So, esti ok?
Cat despre mentalitatea e "cine nu gândește ca mine e un idiot/iresponsabil", asta nu e semn de intoleranta sau prejudecata. O sa iti dau cateva exemple: sa inlocuim "gandul" cu o chestie concreta: cine nu se spala, cine isi inseala sotul/sotia/prieten, cine fura...
Cu spalatul cred ca e evident, dar uite, am avut o gramada de colege de facultate care se considerau "feministe" si o tineau ca sa faci sex cu altii in afara de partner nu e inselat ci ca asa esti tu, adica femeie libera, cu spiritul liber si fara prejudecati... Despre furat, am auzit una si mai tare de la verisoara mea din Spania: un roman mai in varsta, care isi facuse deja un rost pe acolo, ii explica ei: Ce stii tu fetito ce inseamna sa fii nevoit sa dai la oameni in cap ca sa te descurci?
Eu cred ca nu e bine sa furi si ca nenea de mai sus era cu capul... Si nu cred ca asta ma face intoleranta.... Sau fata de de fetele care umbla pe sapte carari ca de, asa e modern si asta e libertate... Poate oi fi eu mai de moda veche, dar nici asa...
@alex, cand eram in sc gen sau lic vedeam tot felul de filme americane de Craciun cu familii mari si asa frumos mi se parea... Dar uite, atunci, mincarea se punea singura pe masa, de intretinere si alte cele eu nici nu stiam... La un curs de sociologie am facut un proiect cu discutarea ajutoarelor de Craciun din partea statului/sindicatului pt copii si am fost fiecrea din echipa la 4 familii sa ii intrebam una alta: erau familii cu mai mult de 2 copii, parintii uneori chiar lucrau amandoi, dar muncitori, paznici, o d-na era vanzatoare; era f trist, nu mai era deloc ca in filme; toti copii avea haine f vechi fie de la unul la altul, fie de capatat de la vecini, intr-o familie erau 4 copii care nu primisera nimic de Mos Nicolae si de Mos Craciun doar ce primisera parintii de la servici, cate 5,6 membrii ai familie in 2 camere, debandada asa prin casa, dezordine f mare la multi, copii lasati cat vor ei pe afara ca macar nu faceau galagie in casa, bataie cu frati pe ceva dulce... era trist si uite, la veniturile lor daca ar fi avut un sg copil ar fi fost mult mai decent si ar fi trait si copilul si parintii in conditii mai bune...
Cand e saracie, e jale, cu sau fara copii, cu sau fara frati. Asta e clar.
Marina - te înșeli, nu m-am "atacat" deloc, tu ești cea care a atacat, tu ești cea care nu a dus discuția de principiu, ci a făcut atac la persoană în lipsă de alte argumente.
Dacă tu crezi că îți găsești motivații pentru punctul tău de vedere în faptul că fetele mele dorm în aceeași cameră (!!???!!!) asta devine absolut hilar, dacă nu chiar stupid!!!
Nu te supăra, dar a trage concluzii despre om că e alb sau negru după ce ai citit trei rânduri pe blogul lui (apropo, unii scriu literatură acolo!), e de-a dreptul pueril și da, denotă intoleranță și prejudecată.
Ce să-ți mai zic acum, că le culc așa pt că așa VREAU, altfel avem 4 dormitoare, plus încă două camere care pot fi convertite???
Orice ți-aș zice oricum n-ar ajunge la tine, părerea ta despre "categoria X" de părinți, oameni etc. era formată din start și nu dispui de resurse pt ascultat și înțeles ce e diferit față de tine.
Și, Marina, ideea nu era să împărtășești cu ropote de aplauze viziunea mea despre viață, așa cum nici eu nu o împărtășesc pe a ta, ideea era să o RESPECȚI, aici intervenea treaba cu toleranța! Eu nu am justificat alegerile mele în viață prin atacarea drept "egoist", "iresponsabil", "nebun", "fără minte" șamd a celor care nu gândesc ca mine, dimpotrivă, am respectat faptul că în situații diferite de a mea și cu alte țeluri în viață, oamenii pot, sunt liberi să facă alegeri de altă natură, pe care le respect ca atare și nu-mi permit să generalizez asupra circumstanțelor personale ale fiecăruia sau să fac estimări valorice despre intelectul/moralitatea de care dispun acești oameni. Fără să fiu în deplină cunoștință de cauză.
Fata cu mănuși portocalii - multe se "aud" de la unul și de la altul și multe concluzii se trag în mod pripit în lipsa informației complete.
Dacă făceai o socoteală exactă ai fi văzut că e vorba de 9 luni, dar probabil că și tu te-ai grăbit, ca și Marina, să vii cu eticheta pregătită, este?
Da, sunt ok, dacă nu eram nu puteam sta să scriu aici, logic, aș fi fost sub supraveghere medicală sau cu sarcina deja pierdută ... nu crezi?
Da, în Australia anotimpurile sunt invers, ca multe altele ... probabil că asta îmi influențează și modul de a gândi, cine știe ...
Pentru că încep să am senzația că mă străduiesc aiurea să încerc o comunicare firească ... totul se reduce la ce venit am, la ce interval mi-am făcut copiii și dacă îi culc în camere separate sau împreună ... mă simt pe altă planetă!!
Și legat de definiția mea asupra intoleranței, îmi mențin părerea, pt aici nu era vorba despre aprobarea sau dezaprobarea unui stil de viață imoral, era vorba despre respectul față de punctele de vedere diferite de cel propriu. Dacă de ex o femeie alege să trăiască de pe urma corpului ei, poți dezaproba ideea de prostituție în sine, dar nu ești liber să arunci cu pietre în ea pe stradă. În cel mai rău caz o ajuți să-și schimbe opinia sau ceri intervenția societății, cu mijloacele stabilite de lege. Și oricum nu poți stabili cu exactitate de ce anume femeia aia a făcut respectiva alegere decât dacă ești dispus la un dialog autentic. Concluziile trase la botul calului și lipitul de etichete da, înseamnă prejudecată și intoleranță!
Cât privește poveștile de groază despre sărăcie, am mai spus, știu că sunt multe în Ro, dar de aici și până la a generaliza e cale lungă.
@Alina, nu inteleg care este problema ta si de ce te iei de mine pe motiv ca am venit cu o eticheta pregatita pt ca am pus o intrebare simpla - uitandu-ma la contoarele de pe pagina ta, nu la altceva. Dar, ma rog, se pare ca tu auzi doar ceea ce vrei sa auzi...
si nu inteleg ce te deranjeaza cu camerele separate, mai ales daca zici ca ai f mult spatiu, dar probabil ai si tu etichetele tale...
@alex, eu ma intreb acum daca dragostea poate invinge saracia? daca sentimentele noastre pot fi atat de puternice?
@portocalo - asa mi-a zis si mie doctorul, cu mentiunea ca in functie de complicatii poate fi si mai mult; e valabil si pt sarcini pierdute; e adevarat ce zice Alina ca nu tb sa asculti gura lumii dar asta insemna ca nu tb sa asculti de vecina Vetuta/tanti Linuta, nu de medic; sunt cazuri f triste uneori, care ar fi putut fi prevenite altfel (cumnata mea de pilda a tb sa avorteze o sarcina de cinci luni pt ca fetusul nu isi putea forma calota craniana dintr-o lipsa de vitamina A, cred, a mamei si uite, daca ar fi mers la control inainte sa ramana insarcinta si si-ar fi facut analizele si un tratament, totul ar fi fost ok; atat a suferit si a plans de nu stiu cum mai avea lacrimi...) Atatea probleme s-ar rezolva daca ar exista si la noi niste ore de educatie sexuala, in care sa afli mai multe lucruri, daca oamenii ar fi invatati sa merga la medic mai des...
Dar de ce intrebi? am eu impresia sau ticaie cesuletul bilogic? :)
Cat despre toleranta, de colege de fac nu mai vb acum ca poate erau si ele tinere si nu se maturizasera inca, dar sunt oameni in toata firea, femei, barbatii, cu familii frumoase, care vin si iti trantesc o prostie tip "sexul e calea libertatii" de nici nu iti vine sa crezi; si sa nu cumva sa le zici ceva, ca esti cu prejudecati, de moda veche, nerespectuos, intolerant...
Pe de alta parte, daca pe Antena 1 apar Fernand de la Caransebes si Brailenca si nu mai stiu cine si povestesc de tarife si alte cele, ce sa mai creada lumea... E tare trist...
@Alina: dupa cum spuneam: ai absoluta dreptate, asa e!
@ Fata cu manusi portocalii - nu am nici o problema in particular si nici nu ma iau de tine in nici un fel. Eu nu atac niciodata oamenii, viata lor, ci ideile sau modul in care ele sunt expuse.
(Nu stiu la ce contoare de pe pagina mea te referi, pentru ca daca te uiti la graficele cu varstele fetelor, acolo scrie cu exactitate cat are fiecare, precizia fiind la numar de zile! Adica aproape 3 ani jumate, aproape 1 an jumate si saptamana 37 de sarcina. Daca e sa calculezi, chiar si cu ochiometrul, ies deci 9 luni.)
Treaba insa cu grija pt intervalul dintre sarcini mi se pare, zau, deplasata, ori cel putin extrem de naiva si in necunostinta de cauza - nu stii nici ce varsta am, nici ce istoric medical (banuiesc, de fapt imi dau seama ca nu ai facut sapaturi f adanci pe blog, unde am pus destule amanunte despre subiectul asta, nu ca ai fi avut vreo obligatie, dar pentru ca l-ai deschis, pe el, pe subiect).
E ca si cum ai spune "nu te cunosc, dar am vazut o poza cu tine in care aveai burta foarte mare, vai, esti ok, stii ca mi-a spus mie cutare ruda a mea, care e nutritionist, ca obezitatea e foarte periculoasa" ... ??!!??
De-asta ti-am spus ca ai venit cu concluzii repejor trase si ai lipit o eticheta, in lipsa informatiei complete si corecte.
Sper ca stii vorba aia cu tonul care face muzica, am mai scris ca purtam aici o discutie de principiu despre felul in care mie personal mi se pare normal si frumos sa intelegem puncte de vedere diferite de al nostru si sa le respectam ca atare - nereferindu-ne bineinteles la atitudini extreme si negeneralizand pornind la situatii limita sau exceptii, familii a-normale si alienate social sau economic.
Ori din aceasta perspectiva tocmai ca mi s-a parut ca sunt luata la bumbi aici, rastalmacite ideile si circumstantele mele personale, pe care nimeni aici nu le stie cu exactitate, transformata discutia intr-un stupid atac la persoana mea, cu chestii pigulite pueril si interpretate prost ...
Parca tu insati spuneai mai sus ca nu e cazul de justificari personale, asta de fapt m-a iritat cel mai tare, luarea la rost ca si cum as avea de dat cuiva socoteala pt alegerile mele!!
Care, intamplator, sunt bine mersi, normale si-mi rezulta intr-o viata echilibrata, multumitoare, cu TOTI membrii familiei mele fericiti, sanatosi, voiosi samd.
Cine chiar isi doreste amanunte despre mine, poate citi destule pe blog, in conditiile in care realmente vrea sa se lamureasca, nu doar sa extraga franturi trunchiate de poveste pentru a-mi gasi mie noduri in papura.
Cat priveste discutia despre felul in care iti organizezi dormitul copiilor (!!??!!), iarasi, mi se pare o deviere irelevanta subiectului initiat de Alexandra. Din nou o chestiune absolut deplasata si interpretata dupa cheful personal al Marinei, caci ei ma adresam, nu tie, din dorinta de a-si argumenta punctul de vedere cu idei de tipul "tu esti din AIA, e clar ca nici n-am ce discuta cu tine, eu plutesc draguta pe nori din standarde muuult superioare tie".
Si nu, nu aud doar ce vreau eu sa aud, am, din pacate, auzul bine format in asemenea formulari, de aceea am si ajuns sa ma irit foarte tare cand ma intalnesc cu ele.
Imi pare rau daca intentia ta a fost alta, la mine asa a ajuns, mai ales in contextul discutiei de fata.
Deci, Fata cu manusi portocalii, pot sa-ti dau doua raspunsuri succinte de intr-adevar te intereseaza in mod onest:
1. Desi sarcinile (toate trei) si nasterile mele nu au fost lipsite de complicatii, ma aflu bine ancorata in supraveghere medicala de calitate (Australia e printre tarile fruntase in domeniul obstretic), iar specialistul care ma are in evidente este cadru universitar, cu experienta bogata, si nu si-a exprimat nici un motiv de ingrijorare, slava domnului, pentru sarcina mea actuala, dimpotriva!
2. Am ALES ca fetele mele sa doarma impreuna, atat cu noi, cat au fost in stadiul de bebelus, cat si una cu alta, recent, pentru ca asa am considerat noi ca este mai bine pentru dezvoltarea lor armonioasa emotionala si psihica.
Nu din motive de spatiu.
Opinia mea este ca lor le prieste organizarea actuala mai mult decat separarea, pe care o intrevad abia peste cativa ani. Cand, probabil, fiecare dintre cele trei copile ale noastre, va avea propria camera.
Pana atunci pentru noi este alegerea care functioneaza cel mai bine si ne face, pe toti, fericiti.
Altfel, detalii mai multe, daca le doresti, poti cauta fie la mine pe blog (unde poti pune si alte intrebari, nu are rost sa umplem blogul lui Alex cu ele, si asa mi se pare ca am abuzat si-mi cer iertare!!!), fie cu simple cautari pe google.
Co-sleeping-ul cel putin este un subiect ultra-discutat si prezentat, iar informatiile sunt substantiale si accesibile oricui.
@ Marina - nu imi doresc sa imi dai dreptate, nu pt asta mi-am rupt atata timp sa-ti raspund asa de pe larg aici, tot ce mi-as dori ar fi sa intelegi macar pe sfert ceea ce am vrut eu sa spun.
Treburile alea cu respectul si toleranta ...
Altfel nu este necesar ca punctele noastre de vedere despre familia ideala sa coincida, nici macar sa convearga.
Acestea fiind zise imi cer iertare daca am deranjat, fie gazda, fie interlocutoarele, si ma retrag la ale mele, pentru ca, am zis deja, ne-am intins nepermis de mult si fara rost. In plus, ragazul meu de timp este aproape de expirare in privinta nasterii, asa ca am, desigur, alte prioritati de onorat.
Tuturor, toate cele bune!
Mult succes si nastere usoara! Imi cer scuze ca am fost "abuziva" dar eu sunt "din alea" de care zicea alex... nu m-as numi din prima materialista ci carierista, iar pt ca cariera (scuzati cacofonia) se traduce in bani, ajung si materialista... Cat despre detalii de tip "camera copilului", nu sunt imp in sine, ci le vad ca pe ... nu stiu... un fel de lucruri prin care se reflecta starea materiala a familiei... Nu am o problema cu femeile care aleg familia si nu cariera sau ceva de genul asta, dar cred ca in situatii de lipsa de bani (cand nu iti permiti multe lucruri pt copii etc) e mai bine sa te abtii sa ai o familie mare (nu zic sa nu ai nici un copil ci sa ai doar unul) si uite, pt familii tip cele mentionate de portocala, chiar cred ca e vb de iresponsabilitate... Imi pare rau dc asta ma face intoleranta. Eu nu ma consider asa.
@ Marina, nu acum! Mai in-co-looo! Dar nu stiu ce am, ca tare imi bag nasul cd sunt discutii de mamici!
@Alina, imi cer scuze, sunt proasta! Pt mine anul are 9 luni (dupa modelul de an scolar)! O sa mai vin pe la tine, multumesc de invitatie! O nastere usoara si multa sanatate!
Ok, deci cred că am trecut toate prin niste zile proaste si ne-am iritat degeaba.
Ultimele doua mesaje ma fac sa ma simt rusinata ca am lalait-o atata aici cu acuzatii si explicatii ...
Uff ... pe mine sa ma intelegeti, ca mai sunt si hormoni pe acolo :(( ...
Oricum, Alex a avut dreptate - toate avem dreptate in felul nostru.
Si tie, Marina, ti-am dat dreptate, sunt situatii clare in care ce spui tu este extrem de corect. Felul in care te-ai exprimat a parut insa, mie mai ales, generalizator si acuzator.
Legat de cariera ... pana acum 4 ani era si pentru mine extrem de importanta, prioritara as zice, asa ca inteleg foarte bine de unde vii.
Si acum este important pt mine sa nu fiu toata viata "stay-at-home-mum" si atat, pt ca stiu ca am mai multe de exprimat si de folosit decat abilitatile domestice si materne.
Doar ca am ales sa pun partea profesionala "on-hold" cativa ani, nu am gasit sacrificiul prea mare, fata de satisfactia si fericirea pe care am descoperit ca mi-o dau copiii mei.
A fost tot o alegere sa avem mai mult de un copil (in conditiile in care eram mai mult decat pregatiti sa-i facem), a fost o intamplare, o surpriza, ca am ajuns la nr. 3, eram fericiti si cu primele 2. Dar si o binecuvantare. Ne oprim aici, pt noi e formula perfecta :)).
Fata cu manusi portocalii - nu trebuie sa-ti ceri scuze, chestia e ca mie mi-a picat cumva pe de-a-ndoaselea intrebarea ta cu intervalul dintre ultimele doua sarcini si din cauza unor comentarii stupide pe aceasta tema pe care le-am mai primit de la diverse persoane, recent. Si nici una din ele nu avea, din pacate, ca motiv grija pentru sanatatea mea, ci rautatea gratuita, asta stiu sigur.
V-am lasat cu bine, de azi intr-o saptamana imi voi cunoaste caprita nr. 3! :))
hiya
just signed up and wanted to say hello while I read through the posts
hopefully this is just what im looking for looks like i have a lot to read.
[url=http://monclerjassenjas.org][img]http://monclerjassenjas.org/bmz_cache/a/a329c9e38e2175f873363788544a9c4e.image.232x310.jpg[/img][/url] [url=http://moncler-jackor.org]Moncler[/url] NvtFnu XkjBpg [url=http://christianlouboutinpascheronline.net]Christian Louboutin[/url] MzbMpd [url=http://www.canadagoosetilbudnorge.com/canada-goose-montebello-parka-red-billig-canada-goose-oslo-pi-81/][img]http://www.canadagoosetilbudnorge.com/bmz_cache/3/3210f63d2898d3ead7b7fed69a1bf46e.image.232x350.jpg[/img][/url] CtoEbf [url=http://www.true-religionbrandjeans.com]True Religion Jeans[/url] RlrYdo [url=http://moncler-jackor.org]billig moncler jackor[/url]
BzaWsl [url=http://www.hogan-schuhe.net]hogan schuhe[/url] [url=http://www.taskaonline.com]Coach T谩ska[/url]
OjrJal [url=http://www.hogan-shoes.org/]hogan[/url]
[url=http://www.monclerjakkevinter.com]moncler[/url] OjxYdb [url=http://www.handtascheonline.com]Prada[/url]
[url=http://www.mbtdk.dk]mbt[/url] GvdOlc [url=http://www.mbt-cipo.com]MBT[/url]
[url=http://www.mbtdk.dk]mbt sko[/url] KtfIqk [url=http://www.handtascheonline.com/prada-handtaschen-19.html]Prada handtaschen[/url]
[url=http://www.hogan-schuhe.net]Hogan Schuhe[/url] MtlMax [url=http://www.handtascheonline.com/louis-vuitton-herr-louis-vuitton-handtaschen-handtaschen-10_11.html]Louis Vuitton Handtaschen[/url]
[url=http://www.hogan-schuhe.net]Hogan[/url] SquOyc [url=http://www.canadagoosetilbudnorge.com]Canada Goose[/url] QtsVkg
top [url=http://www.001casino.com/]001[/url] check the latest [url=http://www.realcazinoz.com/]free casino bonus[/url] unshackled no consign hand-out at the foremost [url=http://www.baywatchcasino.com/]online casino
[/url].
Post a Comment