Ce sa faci In camp de lavanda?

Picioarele alea doua . . sunt eu.
Tolanita in camp de lavanda, imi zumzaie bondari pe la urechi
ma imbata parfumul de L a v a n d a a a . . .

Nu departe se coc in soare provensal masline, cate 4 pe crenguta, ma gandesc la ele, verzi . . salate, spa . .
uleiul presat pic cu pic aici la tara
pamant uscat de sud, bate in rosu
Arles, Languedoc, Provence, mmm . . reve, reve . .

Romania vazuta de englezi

Romania privita si comentata de britanici.
O trecere in revista facuta in 1964.
Costume vechi de militieni, old cars, moda anilor '60
Si la final: "for some, it could be love at first sight"
... femeia asta usor inspaimantatoare e filmulet. click!

RUMANIA

alb, negudu

Suntem in plină fază a descoperirilor cromatice

Alb. Padă multă, hete!
in traducere: zapada e alba si rece, pe langa ca e si extrem de multa

Intr-o zi Ana se juca in sufragerie si careva de-ai casei se uitau la televizor. Era ceva emisiune sportiva cu scurte declaratii, si la un moment dat apare si un african.
La care Ana arata cu degeţeul spre el:
Negudu!

He-hee . . asa am aflat de negru, a fost prima "culoare".
Apoi alb,
alb
alb
lotu si bede.
Deci lumea a fost la inceput alb-negru. Apoi s-a colorat.
Ma si intrebam, oare vede si ea in culori?
(Mamele trec printr-o serie de nedormiri. Primul set tine 9 luni pana iese si vezi ca nu e iepure, apoi sacadat cate una pana Aude-huh! Vede-huh!, Glasuieste-huh!, Merge-huh!, mananca, vorbeste, nu e daltonist, proceseaza, etc, etc . . Cred ca lista tine pana copilul face 60 de ani



1an, 7 luni

Stefi a plecat la amanta, iar Ana isi ineaca necazul in lapte-le

Pentru ca luni incepe scoala, azi de dimineata m-am intalnit cu colegele de echipa sa ne dezmortim din starea de vacanta eterna in care ne desfatam inca de la sarbatori incoace. Cand am plecat de acasa, Stefi m-a intreabat dulce cam cat cred ca o sa dureze. Pai.. nu stiu exact, cred ca pana dupa amiaza, ii raspund. "Pentru ca iubitico, stii, dupa ce vii as avea eu putina treaba. M-as duce pana la amanţică daca ma lasi . . "
O, sigur iubirea mea, pe la 4 cred ca si ajung acasa.
"Ei, dar nu e graba, terminati voi ce aveti de facut, si merg eu dup-aia"
Bine pisoiasule, pe la 4 si ceva ajung.

Cand am ajuns acasa la ora stabilita, cu picioarele inghetate si nasul rosu de frig, m-au intampinat in usa barbatelul meu dulce si puiutul mic si vesel care mi-a sarit de gat: "Mooaaaamia!.." Eu eram maorta de foame, in bucatarie mirosea frumos a papa, asa ca eu si Ana ne-am pus pe ospatat. Lui Stefi nu-i era foame, el tocami mancase, era gata de plecare. Am apropiat usa de la bucatarie sa nu-l vada Ana plecand, si s-a facut nevazut. (Ana nu suporta sa ne vada pe niciunul plecand de acasa)
Dupa ce eu m-am saturat bine cu chestii delicioase mult mai ortodxe decat cele gatite de mine - iar Ana printr-o minune a "colaborat" si ea nesperat - ne-am intors in living.
Atunci Broscuta si-a dat seama de adevar:

Tatilucu, taaatilucu!
Tatilucu. Nu-i. Tatilucu. Nu-i.
Taaatilucuu..
Am luat-o la harjoneala sa-i treaca supararea, dar n-a fost chip. Taaatilu, taatilu.
Neimpacata, parasita de Tatilu, si-a adus aminte ce dulce alinare e un biberon cu lapte caldut.
Bibilonu, bibilonu! Lap-tele, lap-tele . .
Bine, hai sa-i dau.
In timp ce i-l pregateam, statea in scaunelul ei: Lap-tele, lap-tele . .
Cand in sfarsit i l-am dat, s-a luminat toata la fata
dar inainte sa-l duca la gura si-a mai amintit o ultima data de cel care i-a frant inima: Tatilucu . .
Apoi si-a inecat amarul in lapte . .

broscuta, mamia si tatilucu

reteta No.4 Supa macedoneana

Asta a fost una din cele mai ciudate experiente ale papilelor mele gustative. Un fel de orez cu lapte in care pui sare si piper si dresura de ou cu unt. Si daca asta nu era de ajuns, se serveste cu telemea rasa. Deci, o experienta de neuitat.

(in paranteza fie spus, Ana bineinteles ca nici nu s-a atins de creatiile mele futuriste de pana acum. Stefi inca priveste experimentul cu o curiozitate usor ingrijorata si se impaca totusi la gandul ca in ritmul asta ii va fi foarte usor s slabeasca. Eu . . bifez pe lista. Andivele cu sos de smantana n-au fost asa rele, iar de Salata de pui cu ananas Stefi a fost chiar incantat. Mai am 96 de retete de incercat.

2010 anul celor 100 de retete

Una din dorintele mele pe 2010 este legata de alimentatia familiei. Hrana, dieta, nutritia, meniul meu, al lui Stefi si maicuseama al Anei. Fiecare avem aceleasi nevoi, dar totusi pe principii foarte diferite.
Pentru mine trebuie sa fie mai mult si mai consistent
pentru Stefi mai putin si mai light
iar pentru Ana mai divers si ceva mai riguros.

Pentru toti trei trebuie sa fie sanatos si natural,
Placut la vedere si imbietor,
Proaspat, delicios si desigur, va-ri-at

Nu ma pricep la gatit. N-am fost facuta pentru asta.
Pana la 20-25 de ani mancatul mi se parea o chestie neimportanta si in nici un caz ceva pe care sa dai banii, ca apoi sa mai pierzi si timp pretios gatind si mancand.
Foitul prin bucatarie pe langa cratite si foc - o chestie neinteresanta, lasata pentru cine n-are ocupatie. Mancatul in sine - ceva foarte plicticoasa, dece trebuie sa mancam in fiecare zi, n-ar fi de ajuns o data pe saptamana?



Din fericire mi-a trecut. M-am salvat de inanitie.
A inceput de la cartile de bucate cu imagini frumoase . . apoi am deschis o rubrica de plante aromatice in sectiunea mea de la Casa si Gradina . .
Apoi am descoperit retete frumos povestite de Radu Anton Roman, bucataria mediteraneeana, blogul lui Cristian Boerean . . Jamie . . si asa m-am mai “imprietenit” incet-incet cu domeniul

Inapoi la dorinta mea pe 2010.
Pentru mine, vreau sa-mi respect orarul meselor.
7-10-1-4-7-10 da, atat de multe, pentru ca numai cu asa program hotarat voi putea depune pe mine cele 10 kg in plus la care visez. Pe principiul constant putin si des.
Lui Stefi ii doresc un festin de salate si fructe, sucuri naturale si gustari usoare.
Iar pentru Ana, micuta mea mofturoasa, mi-am facut un plan.
Planul celor 100 de retete. Anul asta vreau sa gustam impreuna 100 de retete noi. Asta inseamna cam o reteta noua la 3 zile. Sa-mi spuna ea ce-i place si ce nu, iar eu sa fiu impacata ca a avut de unde alege.
Si sper ca la sfarsitul anului sa am in carnetel macar vreo 15-20 de retete la care Ana sa spuna Daaaa!

Bineinteles, toate retetele trebuie sa fie aromate natural, fara vegeta&stuff, fara prajeli si grasimi multe, sa contina ierburi aromatice si ingrediente cat mai light, si nu ne ferim de combinatii ciudate . . mm..iami-iammi!
2010 anul gurmand in the family.
Acuma e de venit in vizita la noi, poftiti!