Monday 13 August 2012

reactia societatii la al treilea copil

i
30% indignatii revoltatii si neimpacatii // care se exprima
'voi glumiti'
'doamne, sper ca glumiti'
'nu sunteti normali'
'doamne fereste'
'da ce, v-ati pocait?'
'vai, si mai ai timp si de tine?'
'vai de voi, ce-o sa va faceti!?'

40% indignatii revoltatii si neimpacatii // care se inhiba (tacere sugestiva)
'...........................'  tacere incordata

'..................?!??!!'  tacere incordata tradata foarte tare de mimica fetei :))

20% acceptare ingrijorata
'tu, eu ma bucur, e fain, dar v-ati gandit bine?'tu ai slabit, sa te hranesti bine acuma ca inca si alaptezi..'
'felicitari dragilor, dar nu va e greu? e greu si cu doi, stiu eu.. no lasa ca va descurcati voi, Dumnezeu v-ajute'

10% entuziasm sincer
'ioooi, felicitari dragutilor, hai sa va pup, cea mai draguta familie!'
'oaaa, serios?? ce fain, ma bucur pentru voi, felicitari!'
'am auzit o veste, e adevarat? ce fain, felicitari, sa va traiasca, o sa va descurcati voi, sa fiti fericiti!'

cred ca unii gandesc
'doamne, oare cand au de gand sa se opreasca? or face cati da Domnul? cati plozi vor sa faca, 7? 11?
planeta geme de suprapopulare si astia toarna copii cu nemiluita?!'
'sunt inconstienti, chiar nu se gandesc? pai trebuie sa le oferi ceva, sa le poti crea conditii si ajutor, nu sa-i faci cum apuci asa fara sa-ti calculezi umpic'
'doamne, nu mi-as fi imaginat-o pe fata asta asa familista.. parea tare zbanghie la cap pana acuma'
etc etc etc :))

Deci am aflat reactia societatii cand faci al treilea copil.
De primul s-a bucurat toata lumea, toti. Toata suflarea a fost de-acord ca e crestineste si frumos sa faci un copil.
La al doilea deja unii s-au mirat 'ce curaj extraordinar' avem. (imi aduc aminte vag si reactia vehementa a unei bunici paterne foarte indignata inca de pe atunci de marirea familiei) dar majoritatea au fost de-acord ca intr-adevar, da, daca ai facut un copil e ok si foarte bine sa-i mai faci si o fratioara-ceva sa nu fie singur. e greu dar e intr-adevar perfect.
La al treilea li s-a rupt filmul :)))
'Dar dece???!!!' pare sa le pocneasca in creier intrebarea fara raspuns. Decee??! In ziua de azi poti controla totul, nu-i mare chestie, dece sa faci al TREI-lea copil doamne-iarta-ma?? Daca le amintesc ca eu la un moment dat imi doream 5 copii, raspund cu jumate de glas 'credeam ca era o gluma...'  Si majoritatea raman asa, cu filmul taiat, ingroziti de reactia noastra de multiplicare :))

Ce e in capul meu?
Nu prea multe altfel, dar de gandit simt asa: sa ai un copil (doar unul singur) e ok dar e sinistru. Sa ai doi e deja putin mai bine, iar cu 3 cred ca simti intr-adevar ca-ti ies peri albi.. de bucurie.

Flutură vantul usor perdele albe pana la pamant. miroase a fructe si supa de pui
din gradina se aud rasete de copii jucandu-se cu apa, cu un caine, cu un avion de hartie..
Cred c-o sa fie minunat..


l.e.
n-am vrut sa sune dur faza cu un singur copil. adica pt orice parinte un copil e bineinteles o binecuvantare si un miracol si multi pur si simplu n-au mai primit un al doilea cadou-fratior de la DD oricat si l-au dorit si pe al doilea-treilea, sau n-au avut determinarea 'sa sara in gol' cu mai multi copii intr-o lume atat de nesigura si dubioasa, acuma pe sfarsit de lume :)) Poate e experienta mea de copil singur la parinti la bunici.. poate o senzatie de abandon si de singur pe lume.. (hai ca vars o lacrima de autocompatimire imediat :)) ) desi am amintiri pretty luminoase despre copilaria mea, dar parca poti sa stii pana nu te psihanalizezi? I don't know. eu am stiut clar ca daca fac copii, vor fi multi si zbanghii, lasati sa-mi distruga casa si sa-si urmeze setea fiecare in libertate intr-un haos creativ si pe cat se poate lipsit de ingradiri inutile. (in linii mari eu asa am crescut si-n linii mari mi convine :)))
in concluzie fiecare sa fie happy cu ce are



17 comments:

alina said...

Promit ca o sa fie. :) Mai minunat decat iti inchipui.
Si da, infinit greu. :))

Amalia said...

deci ... intradevar societatea e dura, reactiile sunt dureros de rele ... eu am 35 de ani si 5 copii, e greu, foarte greu dar e foarte greu de frumos ... nimic nu e mai minunat decat sa auzi de atatea ori cuvantul mami ... multi de pe planeta isi doresc copii si cand au facut unul ... gata se opresc ... destul ...oare? adevarata mea comoara si avere pe acest pamant sunt copiii ... si imi doresc sa am puterea si intelepciunea sa ii cresc cu principii adevarate si nu cu ceea ce societatea din ziua de azi ofera ... deci felicitari ... vei vedea la batranete rezultatul efortului de acum ...

just a human being said...

Si eu promit ca va fi fain de tot :)), chiar si cu perii albi. Cat despre reactii, le-am experimentat si eu pe pielea mea, ca doar traiesc in aceeasi societate "minunata" in care a face un copil nu-i neparat o bucurie ci o datorie, ca asa zic babele - te-ai maritat, e musai sa faci si mostenitor. Oricum, bine ai venit in clubul nostru conspirativ :))

diana said...

bai, adevarul e ca sunteti frumosi rau toti 4. in 5, ce sa zic, o sa fiti si mai misto :)


ma bucur mult pentru voi, sa ai grija de tine :) si abia astept sa va vad in noua formula :)

alex said...

Alina, exact la tine si la capritele voastre ma gandesc mereu, va stie si Stef din povesti, si e super!

Amalia, wow, felicitari! chiar 5, visul meu implinit la tine :) sa va traiasca

catri, ce draguti sunteti, cu iepuri si pasari in gradina.. raiul pe pamant, sper sa ajungem si noi ziua aia 'estraordinara'

mersi Dia :p ne vedem, hugs si spor-usor :)

din.iubire.pentru.rares said...

wow! felicitari!!! esti tare!

mariamirabela said...

Wow, deci tu esti? Pai stii de cand te citesc eu pe tine on/off? Eheee, cred ca de-abia o nascusei pe Prima. Felicitari, sa fieintr-un ceas bun, nastere asa cum iti doresti.

alex said...

mersi mult Mari, eu sunt :))
legat de nastere asa cum mi-o doresc.. n-a fost sa fie pt mine, dar asta e alta poveste, ma rog sa scap cu bine prin urechile acului si a treia oara

Anonymous said...

mda, sa vezi la al patrulea, aia 10% care se bucura devin 0,1% :))
felicitari!

alex said...

:))) te cred, Mamicasimpla!
mersi, felicitari si tie pentru bebe 4, si tot efortul legat de organizarea casei, rutinile zilnice, planificarile de masa si proiectele caminului, e fascinant si inspirator, succes in tot!

G. said...

esti super! Felicitari pentru bebe no.3! Sa fiti sanatosi si fericiti!

Anonymous said...

Buna. Si eu abia am aflat de al treilea bebe si o spun cu mana pe inima ca e a fost cea mai grea alegere din viata mea. Mai am doi copii de 3 ai 2 luni, respectiv 1 an si 7 luni. Abia ne revenisem si noi si acum o luam de la capat. Dar cred ca mai bine acum, decat peste cativa ani cand ne-am fi obisnuit cu 2 copiii si cu o stare de comoditate. Cel mai frica imie de reactia societatii, eu si asa fiind mica de statura(1,5m)ma intreaba mai mrereu babele daca am iesit cu fratiorii la plimbare?! Dar sper ca Dumnezeu ne va lumina mintea si ne ajuta sa ne adaptam din mer la toate situatiile. Felicitari pentru povestea ta!

alex said...

multumesc G, si voua lucruri frumoase :)

Anonyma mica de 1,5m :) parca te vad ce draguta esti :) cum sa-ti fie frica de reactia societatii, doar stii din start ca reactioneaza aiurea :)) in plus, se stie ca voi astia mai micuti asa sunteti tare aprigi si ii dati peste cap pe lunganii care comenteaza in plus :) te imbratisez, scoate curajul la inaintare!

CristinaG said...

Felicitari, e frumos, foarte frumos! Cum zicea si Amalia, ce poate fi mai minunat decat sa auzi mami pe atatea voci :)))

CristinaG said...

si o sa va fie mai usor acum, intr-adevar, ca sunteti inca in priza, eu apucasem sa ma invat cu o viata mai comoda. Cu al doilea nu mi-a fost asa greu sa ma acomodez, ca era la 1,5 ani de primul, acum astia mari aveau 5 ani si 3 jumate, ce simple devenisera deja toate :)))

Raluca said...

Mai, e frumos !E binecuvantare mare, mare de la Dumnezeu ! Acolo Sus in Cer e bucurie mare ....dumnezeu sa te intareasca si sa-ti dea putere ca totul va veni apoi de la sine ! Doamne-ajuta !

Ana said...

Felicitari! Si eu am 3, cel mai mic are 5 luni. Mi-a fost si frica sa anunt lumea cu asa veste, recunosc ca si mie imi era tarea teama de ce urmeaza. Cea mai tare a fost pediatra unei prietene care a intrebat-o daca suntem dintr-o secta, ceva? Dar pot spune ca o iubim pe bb cu totii foarte tare, ca i-am oferit pana acum tot ceea ce la primii 2 nu am putut. Este extrem de fericita cand isi vede fratiorii si vice-versa. Nu as putea sa imi vad viata fara ei si imi pare rau ca am decis sa ma opresc aici, desi medicul meu afirma ca merge si a 4-a cezariana. Ma tot gandesc ca ar mai putea veni si alti copii frumosi si dragi cum sunt ei. Tot ce consideram ca prioritati pana acum au palit si au fost inlocuite, fara regret, mai nou, cu suflete frumoase. Nu mai are aceeasi importanta nici cariera nici alte lucruri. Si chiar si asa, Dumnezeu ne-a ajutat foarte tare sa razvatem in tot ce ne-am propus. Sunt asa de mandra cand ies cu ei, sunt tanara, realizata,si mai matura in mare parte datorita lor. Cei care s-au speriat de veste isi schimba radical opinia cand ne vad si ne spun ca suntem frumosi. Si ii cred, pentru ca asa simt si eu. E pur si simplu frumos, si ciudat e ca atunci cand ma uit la ei as mai vrea si altii :))))))) Este greu, sigur, dar anii trec si se face din ce in ce mai usor, si orice s-ar spune, merita!