Suprarealism de nunta

1 an - nunta de hartie
2 ani - nunta de bumbac
3 ani - nunta de piele
4 ani - nunta de fructe sau de flori
5 ani - nunta de lemn
6 ani - nunta de zahar sau de fier
7 ani - nunta de lana sau de cupru
8 ani - nunta de bronz sau de lut
9 ani - nunta de rachita
10 ani - nunta de tinichea sau de aluminiu
11 ani - nunta de otel
12 ani - nunta de matase
13 ani - nunta de dantela
14 ani - nunta de fildes
15 ani - nunta de cristal
20 ani - nunta de portelan
25 ani - nunta de argint
30 ani - nunta de perla
35 ani - nunta de coral
40 ani - nunta de rubin
45 ani - nunta de safir
50 ani - nunta de aur
55 ani - nunta de smarald
60 ani - nunta de diamant
65 ani - nunta de alabastru
70 ani - nunta de platina
75 ani - nunta de diamant

In curand fructe sau flori ne vor nunti
Pacat ca am ratat-o pe cea de hartie, as fi vrut sa ne facem costume de ziar, ca sa putem lua cina romantica la inaltimea evenimentului
Am mai trecut cu nestiinta peste bumbac si piele
La anul, cu lingura de lemn cinam cat de romantic se va putea

75+26=97
In cazul nostru, daca planeta n-ar fi pe moarte, meteoritul tintit pe drum si zilele numarate, la 97 de ani am da ultima petrecere a dragostei de diamant, ca sa zic asa, daca Stefi m-ar rabda asa cum sunt, la bine si la greu, pana cand moartea ne va fi despartit deja probabil de ceva vreme.

E-ul cel mai delicios

Traiesc in era cancerului, a obezitatii si a alergiilor.
Am aflat de la ce ni se trage, ne hranim cu surogate otravitoare.
Aditivi, e-uri, conservanti, inlocuitori, coloranti, aromatizanti, parabeni,
incerc sa-i evit.

Sucuri carbo-zaharoase nu beau, de niciun fel, deloc.
Vegeta nu mai am in casa de cativa ani.
Cu dulciurile am lasat-o moale, fara probleme.
Legume si fructe caut autohtone, simple, gaunoase.
Si la alte lucruri ma gandesc si incerc a le face, spre a-mi spala viata de nocivitati.

Dar mai este o piatra de hotar de care ma impiedic.
Ma urmareste, ma ademeneste sub diverse forme, ma hipnotizeaza!
De inghetata cum sa ma feresc ??!!??!!

Daca stau bine si ma gandesc, la ziua mea din clasa a 7-a maica-mea ne-a servit o inghetata facuta de ea, pe care invitatii mi-au pomenit-o pana prin clasa a 12-a.
Ia sa vad eu ce si cum, si daca e "verde", promit sa v-o impartasesc.

Home by Yann Arthus Bertrand

Un film documentar crucial, pe care trebuie sa-l vezi acum.
Vei afla ca in stilul deşãnţat in care traim si mulgem planeta de vlagã,
distractia ne mai tine 10 ani.

Filmul se difuzeaza gratuit simultan in 50 de tari, incepand de azi, 5 iunie.
Vizionare trezitoare!

Poti vedea filmul online aici

Ingerul pazitor de raze X

Sa vedeti ce mi s-a intamplat intr-o zi
Si apoi sa mai zica cineva ca nu exista

Am programare la o radiografie dentara. Aoleu, e nociv, cum ma duc eu acolo cu copilul dupa mine? (Scena se desfasoara in Cluj, unde n-o mai avem pe Buni sa se joace cu Ana)
Si cum stam eu si ma framantam incurcata, numai ce imi vine un gand:
Stai linistita, du-te la radiografie fara frica, si pe cand ajungi acolo, vei afla un inger pazitor cu care o lasi pe Ana doua minute cat iti face tie poza la dinte.
Mai sa fie. Un inger pazitor zici?
Eu nu las copilul cu oricine. Nici macar 2 minute, sa stii.
Relaxeaza-te, va fi o persoana de incredere, calma si grijulie, bona ideala, continua vocea interioara, linistitoare.
Am simtit ca e adevarat si ca problema era rezolvata, asa ca am pornit la drum pe deplin linistita, doar ma asigurase vocea interioara.

Zi frumoasa, insorita, plimbare cu caruciorul prin orasul plin de amintiri, intram sa probam palariute de soare, fredonam un cantecel . . am uitat complet de grija mea dintai.
Ajungem pe strada cu pricina, gasim adresa, deschidem poarta.
O curte micuta, insorita, pavaj frumos, gard inverzit imbracat de vita salbatica, bancuta de lemn la umbra nucului batran. De poveste.
La cabinet, lume multa. Printre lume, ce sa vezi, oras prieten, o colega de la sculptura. Micuta, fina, vesnic zambitoare. Ei, ce mai faci, ai copil, ce draguta e, noi inca nu ne gandim, cum va merge, randul trece repede, "Sa intre doamna cu copilul!"
Doamna cu copilul?! Asta sunt eu, dar nu intru cu Ana. Mihaela, o plimbi putin de mana, ii place plimbarea. Sigur, du-te linistita.
Fug inauntru, click, puteti iesi, reveniti peste un sfert de ora pentru rezultat, fug afara la copil.
Ana mea se plimba cu ingerul pazitor de mana, vesela si fara de griji.
Abia atunci am realizat implinirea .. chiar asa a fost, a avut dreptate . .

Sunt forţe puternice in noi, foarte puternice in noi . .
Oare chiar exista!

Workshop Azara Landscape la ZA 2009

Au fost 7 zile intense, stresante, distractive, relaxante si cu siguranta foarte faine. Ne-am adus aminte cum era in studentie, ce lejeri si senini eram, cat de entuziasti si uluitor de utopici . .
Paranteza sentimentala [ Locul faptei fiind pietonalul central din Cluj, s-a intamplat un fenomen surprinzator si foarte placut, si anume parada spontana a cunoscutilor. Fetze din vremuri stravechi, de care uitasem ca uitasem, sau dimpotriva, figuri centrale, oameni pe care nu i-am uitat niciodata, mi-au aparut din senin ca intr-un teatru de hartie - bau!
Cred ca Otalestii ziceau ceva de sentimentul placut de "acasa" pe care-l ai atunci cand te intalnesti spontan cu cunoscuti pe strada. In Bucuresti ne-au lipsit intalnirile astea, Clujul e atat de Acasa! ]

Joaca ce-o jucaram s-a finalizat intr-o gradina-librarie, care a starnit pare-se destul de multa valva la Zilele Arhitecturii, lucru care ne umple de mandrie pana sus. Dupa cele 4 zile ale evenimentului, gradina noastra urma sa fie demontata/desfiintata fara mila, in suspinele de jale ale creatorilor, organizatorilor, trecatorilor si admiratorilor sai declarati pe fata sau secreti,
dar in ultima clipa primaria Clujului s-a induiosat si cu lacrimi in ochi a hotarat sa o gratieze, caci asa umbra umbroasa si racoare racoroasa nici ca mai exista in centrul orasului asfaltat pana in dinti.
Vazand asa minune, TIFF-ul care batea la usa orasului, nici ca a mai stat pe ganduri, si a preluat-o sub forma de chicgarden-infopoint.
Si uite asa, The Graden Bookshop mai dainuie inca si astazi, verde si umbroasa pe bulevardul Eroilor, si oricine, cu mic cu mare, poate adasta la umbra ei in pace si nestingherit de nimeni, spre bucuria trupului si a sufletului deopotriva.

Ziarele au zis, TV-urile au televizat
cica asa si pe dincolo

Mai retrograd in ascensiune, influentat de marte

Altfel spus, primavara ne-a fost tumultuoasa, cum ii sade bine unei firme /pardon familii de peisagisti. Proiecte, planuri, intalniri, deadline-uri presante, drumuri de Ploiesti, de Bucuresti (chiar si 2 pe zi), tururi de gardenuri dupa plante, planuri de plantare, Sibiu, drumuri de Cluj, drumuri de Cluj, drumuri de Cluj . .

Ana a avut parte de primele nopti din viata ei fara mami . . fara titi . . Era cat p-aci sa dam nas in nas cu intarcarea pe nepusa masa, dar increderea a invins si totul e bine cand se termina cu bine. Si daca am chef, merg singura-singurica, ma tin de caisa din mana mea :))

Cat despre treaba aia urata cu chibzuirea banilor, sa stiti ca e sub stricta observatie, nu misca un banut nou dinala roscat fara control cu infrarosii, iar verdictul final se anunta de pe-acuma realmente spectaculos.
Totul e sa-ti dai seama cand conjunctura e favorabila extravagantelor organizatorice,
si sa te dedai lor fara sa cracnesti . .

Femeie, vino-ti in fire!

Sunt femeie, sparg prea multi banuti, ajutor!
Trebuie sa imi bag mintile in cap, sa-mi vin in fire si sa trec la calcule exacte, meschine si plicticoase, dar de punguta inchizacioase.
Tre sa-mi intre-n cap ca sunt saraca sunt saraca sunt saraca . . .


In alta ordine de idei, daca tot m-am nimerit la microfon, imi iau angajamentul sa revin cat de curand cu povestea lunii mai: ce am facut, pe unde am umblat si ce am izbandit.
Ce mai aventuri!
Ana e bine, Stefi e bine, eu sunt bine.
Si mai sunt cateva persoane care sunt bine

De 1 mai

Tura in goana calului, pe Transfagarasan
Sus erau 9 grade (celsius)
Aer tare de munte, prapastii cascate la picioare si o liniste impietrita, ireala . .

Cand am vazut ce se vede in ultima fotografie, am facut stop, stanga imprejur si zbrrr!! pe deal in jos, inapoi de unde am venit. Chiar acuma n-aveam chef sa ne faca chisalita o pietricica dinaia cat casa, garnisita cu molizi dezradacinati.
Nu acum, ca avem responsabilitati :D
In rest, am sarbatorit prin munca, munca, munca

Sexy mama with smoking baby

Satula de outfitul mamei de bebelus m-am deghizat in lady si am pornit-o agale cu bebelusul la purtator.
Mama grijulie, dau un ochi sub prelata sa vad cum se simte odrasla si descopar ca Ana mea s-a apucat de fumat mult mai repede decat m-as fi asteptat.
Adancita in ganduri, pufaia din batul de balon invaluita in rotocoale de fum :))

Cati copii iti-imi doresc

De la inceputul jocului (de-a mama si de-a tata), vedeam o familie mare, galagioasa, in care un numar incert dar mare de puradei zbanghii, topaie liberi, se bat cu apa, cresc iepuri, is fac zmeie si alte asemenea, nestingheriti, fiecare dupa pofta inimii . .

Da. Asa vedenie vedeam eu la inceputul jocului.
Si multi au spus vorba de aur, de care eu desigur nici n-am vrut sa aud: "Fa-l pe primul si mai vorbim dup-aia"
L-am facut. Acum hai sa vorbim.

Visul frumos ramane neschimbat, ca e frumos.
Dar realitatea,
ce ne facem cu ea?

Exista doua cai, depinde ce fel de femeie esti.
(Vorbim doar despre femei, pentru ca totusi, soarta lor ESTE diferita si particulara, detaliem cu alta ocazie exact ce si cum)

Daca esti femeie-mama de la natura, genul laptoasa-mamoasa, devreme acasa si mai ales
de sine etern-sacrificioasa,
atunci visul tau poate deveni realitate. Traiesti prin cei de langa tine, fericirea din ochii lor iti justifica tie existenta, pofta lor de mancare te satura si pe tine, realizarile lor pe tine te implinesc.

Daca insa esti dinaia . .
atunci e cu cantec.
Dinaia la care-i trebuie nu stiu ce, cai verzi pe pereti. Are nu stiu ce pasiune, nu-si gaseste linistea. Vrea sa faca ea, vrea studiu, nu stiu ce tot vrea in loc sa-si vada de casa, numai si numai de casa.

Eu, daca ar fi sa continui asa inca 7 ani, as innebuni.
Cu scutece, cu restrictii, cu papa-caca-pisu 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an. Un an. Dar trei, dar sapte,
dar Doamne-fereste toata viata? . .

Tabloul ala frumos cu gasca de puradei multi, 5 puradei pe capul meu . . o spun cu tristete, nu stiu daca e pentru mine.
Bine, o fratioara chiar sunt datoare sa-i fac Anei, ca altfel nu se poate,
dar cred ca ne limitam la atat. Clasic. Sec

Of.. macar 3 mini-broscute daca as vrea sa fac :)

Primii pasi (chiar nu merge alt titlu)

Incep sa ma speriu deja
Cum a implinit 10 luni, gata. A doua zi Ana mica a considerat ca e de datoria ei sa-mi mai crute spatele si-asa vitregit de cele 9,5 kg ale ei, si mi-a spus "lasa mami, nu mai sta tot aplecata dupa mine sa ma tii, ca ma descurc si singura"

Zis si facut. Sustinuta discret de eticheta bluzei, i-am dat drumul usurel si s-a desprins . . (cred ca fara sa-si dea seama) facand primii pasi :)

A mers sigura pe ea mai intai 2-3 pasi, apoi 2-3 metri :D
Cand a simtit insa ca e pe cont propriu, s-a speriat si s-a repezit sa se prinda de mine :))) Ne-am mai jucat asa de-a v-ati desprinselea, si de la o vreme totul se desfasoara cu consimtamantul ambelor parti.

Oficial, Ana merge :)

Out in the blue

In rolul principal Muntii Fagaras
Cum trebuia sa formulez?

Pasarela din copilaria mea

Leurda la mama ei

Din martie de cand scoate frunza, e buuuna de mancat
pana infloreste, dup-aia gata. Adica pana pe la jumatea lui aprilie . .

visez la casa mea

o proiectez mental, fac schite, gandesc detalii..
camere personale pentru fiecare copil, o bucatarie mare cu canapea, pe conceptul Wohnkueche, unde ne adunam toti, orientata spre sud, cu living la vest.
Spre est, dormitorul nostu, sa ma intepe direct in retina prima raza de soare.
La nord garaj, debarale mari, hotarate, dressing si baile; chiuveta flancata de doua ferestre verticale inguste, din tavan pana la podea, care dau lumina naturala simetrica pe chipul oglindit, plante in baia luminoasa cu ferestra mare, deschisa, cu perdea alba pana la podea. Mansarda cu luminatoare zenitale largi . . atelier pentru pici
Toate ca toate, dar vom avea nevoie de verde muuult imprejur . . arbusti cu flori, mure, rozinchine, gradina de legume curate, ghivece cu aromatice in bucatarie si afara, gazon de umblat desculti, de tavalit si de mirosit; in fundul gradinii un copac inalt, in care ne urcam, mancam fructe verzi, privim in departare peste case si gradini.
Patul in aer liber, ascuns de vegetatie, in care adormi pe spate, citind pe cerul inalt deasupra ta desenele norilor, herghelii. Auzi in somn fosnet de frunze si cotcodacit indepartat de gaini.
As tine gaini numai sa le aud subliminal. .
Casa mea e clar ca nu e in oras, asa-i?

very funny

"Cred ca eu incep sa imi pierd rabdarea. La fiecare masa umplu bucataria: o data pana ii prepar tot ce e de preparat, apoi el nu vrea sa manance si o parte consistenta ajunge pe hainele lui, pe scaunul de masa, pe jos...
Parca nici nu am terminat bine de curatat, ca vine iarasi ora mesei si o luam de la capat."

M-a distrat sa citesc povestit de altcineva exact-exact
ca-n viata mea de zi cu zi :)

contextul, si alte asemenea aici

Splendoare in iarba :)

de-ale noastre, ce stiti voi

Pruncul nu mai adoarme decat cu manutele alea scurtute si grasute incolacite in jurul gatului meu. Daca ma tii asa mami, dooormm liiin . . pana dimineata

Cand e necajita (foame) ma cauta cu privirea, fuge de-a busilea la mine ingaimand "Mmmmm-ma-mm.."
In rest, cat e ziua de lunga, Ttta-tti , Atti, Ta-ta-ta. Cand vorbesc cu el la telefon, se uita lung, apoi concluzioneza ca pentru ea : Att-ti
Am stiut dinainte de a se naste ca el va fi dragostea lor, febletea picilor nostri.

Lumea se mira cand o vede, ca are 8 dintisori, ca e grasuta si ca mai-mai merge imediat. Nu sunt toti bebelusii de 9 luni jumate asa?

Cand dadea cu ochii de mingea de baschet, se lipea de mine, ma strangea in brate ascunzandu-se pe jumate pe dupa mine, si-i arunca obiectului privirea aia tipica a ei, peste umar :) M-a distrat chestia asta, ca-i era teama de mingea de baschet; dar am lasat-o usurel, i-am explicat-o si demonstrat-o de la o distanta "safe", iar acum vad ca i-a trecut, a imblanzit-o. Si ea da cu piciorusul ala minuscul al ei in jucarii. Uneori are si nervisori de Mini-broscuta, maraie si da din manute autoritara :)

Patruleaza ca un catelus prin toate colturile, trage jos tot ce prinde, roade cabluri, aparate, agende, cartoane, hartii, hartii, hartii, slapi, ochelari de soare, servetele, dar nu si jucarii; si in nici un caz dinalea speciale de ros.

Mai e bebelus? Pana cand e bebelus?

E consecventa. Nu mananca legume. Mami, nu ti-am spus de la inceput sa nu vii cu dinastea la mine? Pireu de legume - sa nu vada. Eventual combinatii cu mar, branza de vaci sau grepfrut stors. Na, te pui cu gusturile omului??
In schimb a inceput usurel sa ia parte la meniurile familiei, pilaf, ficat de pui, paine cu unt si cascaval, spanac, galbenus fiert .. e ceva. Tare ma tem ca e spita lui ta'so, moftangioaica pur-sange. Numai taberele l-au salvat, dar pana acolo mai aveeem . .
Cand incepem masa, prima lingurita e servita cu o privire lunga, laterala, concentrata pe miros, aroma si textura. Dupa ce a privit oferta in recipient, gusta retinuta, din varful buzelor, nu cumva sa fie supa de pui sau mai stiu eu ce bazaconii. Apoi, daca e cazul, continuam colaborarea; daca nu, da peste lingurita de sare mancarea pe pereti.
Asta cand nu e vorba de fructe. La fructe simte din start savoarea in aer, da cu manutele in masa de nerabdare si aproba fiecare inghititura cu un mormait satisfacut. Si tot aproba, de la prima lingurita pana la ultima.

Ajutoor, ma ataca un bebelus dragut!!
Ma musca, ma smulge de par, ma zgarie, ma ciupeste mic si ascutit, heeelp!

Gradina de la cluj

In mai vom sustine workshopul The Garden Bookshop la Cluj, in cadrul super-evenimentului Zilele Arhitecturii
Initial ne gandeam la 10-15 participanti, dar pana acum s-au inscris peste 60 de studenti si absolventi de arhitectura, peisagistica si horticultura din Cluj, Timisoara si Bucuresti.
Se pare ca le-a placut tema, si multora dintre ei si ideea de a se "juca" direct cu scule si materiale "adevarate". O spun ei in randurile/scrisorile de intentie de la inscriere.
(E interesant sa fii behind the scene, sa citesti aplicatii, motivatii, sa vezi ce isi imagineaza si ce asteapta cateva zeci de oameni interesati de un eveniment si un domeniu, al tau)

Cred ca va iesi fain, suntem in pline pregatiri.
Despre workshop, aici.

Sambata la zoo

Unica Dumbrava Sibiului