Un moment de tresarire a fost cand bebelusul mic, inchis in sine, crezandu-se inca in uter, aude voci in jurul lui, si dandu-si seama de schimbare ... DESCHIDE OCHII !
Ceva in tine tresare cand ii vezi ochisorii aia mici ca niste margelute, sclipind de sub pleoapele care clipesc in reluare..
Apoi a fost momentul cand ai simtit ca ochisorii aia mici, inca nesiguri, incep sa te distinga printre umbre si lumini, incep SA SE UITE LA TINE
Dupa alte cateva zile.. omuletul tau incepe sa zambeasca.. incepe sa scoata sunete cristaline ca un clopotel.. te afli la originea vietii, esti martorul ei.
Stiti dece nu e buna capăţâna de usturoi care a dat lastari verzi, nu? Pentru ca atunci deja cateii dinauntru se vestejesc, nu mai sunt proaspeti si cruzi . .
Eu sunt capăţâna de usturoi
Am dat lujeri noi, deja ma vestejesc . .
Ma apropiu de treizeci, inseamna ca . . .
Simt ca deja a inceput generatia "lor". Huh, pot sa pun mana pe el, l-am prins! E exact momentul dintre a fi "adolescentul rebel, cu viatza inainte" si "tataie"
Un fel de "marginea ploii" pe care vroiam eu mereu s-o vad . . .
No comments:
Post a Comment