1 an - nunta de hartie
2 ani - nunta de bumbac
3 ani - nunta de piele
4 ani - nunta de fructe sau de flori
5 ani - nunta de lemn
6 ani - nunta de zahar sau de fier
7 ani - nunta de lana sau de cupru
8 ani - nunta de bronz sau de lut
9 ani - nunta de rachita
10 ani - nunta de tinichea sau de aluminiu
11 ani - nunta de otel
12 ani - nunta de matase
13 ani - nunta de dantela
14 ani - nunta de fildes
15 ani - nunta de cristal
20 ani - nunta de portelan
25 ani - nunta de argint
30 ani - nunta de perla
35 ani - nunta de coral
40 ani - nunta de rubin
45 ani - nunta de safir
50 ani - nunta de aur
55 ani - nunta de smarald
60 ani - nunta de diamant
65 ani - nunta de alabastru
70 ani - nunta de platina
75 ani - nunta de diamant
In curand fructe sau flori ne vor nunti
Pacat ca am ratat-o pe cea de hartie, as fi vrut sa ne facem costume de ziar, ca sa putem lua cina romantica la inaltimea evenimentului
Am mai trecut cu nestiinta peste bumbac si piele
La anul, cu lingura de lemn cinam cat de romantic se va putea
75+26=97
In cazul nostru, daca planeta n-ar fi pe moarte, meteoritul tintit pe drum si zilele numarate, la 97 de ani am da ultima petrecere a dragostei de diamant, ca sa zic asa, daca Stefi m-ar rabda asa cum sunt, la bine si la greu, pana cand moartea ne va fi despartit deja probabil de ceva vreme.
Thursday, 11 June 2009
Monday, 8 June 2009
E-ul cel mai delicios
Traiesc in era cancerului, a obezitatii si a alergiilor.
Am aflat de la ce ni se trage, ne hranim cu surogate otravitoare.
Aditivi, e-uri, conservanti, inlocuitori, coloranti, aromatizanti, parabeni,
incerc sa-i evit.
Sucuri carbo-zaharoase nu beau, de niciun fel, deloc.
Vegeta nu mai am in casa de cativa ani.
Cu dulciurile am lasat-o moale, fara probleme.
Legume si fructe caut autohtone, simple, gaunoase.
Si la alte lucruri ma gandesc si incerc a le face, spre a-mi spala viata de nocivitati.
Dar mai este o piatra de hotar de care ma impiedic.
Ma urmareste, ma ademeneste sub diverse forme, ma hipnotizeaza!
De inghetata cum sa ma feresc ??!!??!!
Daca stau bine si ma gandesc, la ziua mea din clasa a 7-a maica-mea ne-a servit o inghetata facuta de ea, pe care invitatii mi-au pomenit-o pana prin clasa a 12-a.
Ia sa vad eu ce si cum, si daca e "verde", promit sa v-o impartasesc.
Am aflat de la ce ni se trage, ne hranim cu surogate otravitoare.
Aditivi, e-uri, conservanti, inlocuitori, coloranti, aromatizanti, parabeni,
incerc sa-i evit.
Sucuri carbo-zaharoase nu beau, de niciun fel, deloc.
Vegeta nu mai am in casa de cativa ani.
Cu dulciurile am lasat-o moale, fara probleme.
Legume si fructe caut autohtone, simple, gaunoase.
Si la alte lucruri ma gandesc si incerc a le face, spre a-mi spala viata de nocivitati.
Dar mai este o piatra de hotar de care ma impiedic.
Ma urmareste, ma ademeneste sub diverse forme, ma hipnotizeaza!
De inghetata cum sa ma feresc ??!!??!!
Daca stau bine si ma gandesc, la ziua mea din clasa a 7-a maica-mea ne-a servit o inghetata facuta de ea, pe care invitatii mi-au pomenit-o pana prin clasa a 12-a.
Ia sa vad eu ce si cum, si daca e "verde", promit sa v-o impartasesc.
Friday, 5 June 2009
Home by Yann Arthus Bertrand
Un film documentar crucial, pe care trebuie sa-l vezi acum.
Vei afla ca in stilul deşãnţat in care traim si mulgem planeta de vlagã,
distractia ne mai tine 10 ani.
Filmul se difuzeaza gratuit simultan in 50 de tari, incepand de azi, 5 iunie.
Vizionare trezitoare!
Poti vedea filmul online aici
Thursday, 4 June 2009
Ingerul pazitor de raze X
Sa vedeti ce mi s-a intamplat intr-o zi
Si apoi sa mai zica cineva ca nu exista
Am programare la o radiografie dentara. Aoleu, e nociv, cum ma duc eu acolo cu copilul dupa mine? (Scena se desfasoara in Cluj, unde n-o mai avem pe Buni sa se joace cu Ana)
Si cum stam eu si ma framantam incurcata, numai ce imi vine un gand:
Stai linistita, du-te la radiografie fara frica, si pe cand ajungi acolo, vei afla un inger pazitor cu care o lasi pe Ana doua minute cat iti face tie poza la dinte.
Mai sa fie. Un inger pazitor zici?
Eu nu las copilul cu oricine. Nici macar 2 minute, sa stii.
Relaxeaza-te, va fi o persoana de incredere, calma si grijulie, bona ideala, continua vocea interioara, linistitoare.
Am simtit ca e adevarat si ca problema era rezolvata, asa ca am pornit la drum pe deplin linistita, doar ma asigurase vocea interioara.
Zi frumoasa, insorita, plimbare cu caruciorul prin orasul plin de amintiri, intram sa probam palariute de soare, fredonam un cantecel . . am uitat complet de grija mea dintai.
Ajungem pe strada cu pricina, gasim adresa, deschidem poarta.
O curte micuta, insorita, pavaj frumos, gard inverzit imbracat de vita salbatica, bancuta de lemn la umbra nucului batran. De poveste.
La cabinet, lume multa. Printre lume, ce sa vezi, oras prieten, o colega de la sculptura. Micuta, fina, vesnic zambitoare. Ei, ce mai faci, ai copil, ce draguta e, noi inca nu ne gandim, cum va merge, randul trece repede, "Sa intre doamna cu copilul!"
Doamna cu copilul?! Asta sunt eu, dar nu intru cu Ana. Mihaela, o plimbi putin de mana, ii place plimbarea. Sigur, du-te linistita.
Fug inauntru, click, puteti iesi, reveniti peste un sfert de ora pentru rezultat, fug afara la copil.
Ana mea se plimba cu ingerul pazitor de mana, vesela si fara de griji.
Abia atunci am realizat implinirea .. chiar asa a fost, a avut dreptate . .
Sunt forţe puternice in noi, foarte puternice in noi . .
Oare chiar exista!
Si apoi sa mai zica cineva ca nu exista
Am programare la o radiografie dentara. Aoleu, e nociv, cum ma duc eu acolo cu copilul dupa mine? (Scena se desfasoara in Cluj, unde n-o mai avem pe Buni sa se joace cu Ana)
Si cum stam eu si ma framantam incurcata, numai ce imi vine un gand:
Stai linistita, du-te la radiografie fara frica, si pe cand ajungi acolo, vei afla un inger pazitor cu care o lasi pe Ana doua minute cat iti face tie poza la dinte.
Mai sa fie. Un inger pazitor zici?
Eu nu las copilul cu oricine. Nici macar 2 minute, sa stii.
Relaxeaza-te, va fi o persoana de incredere, calma si grijulie, bona ideala, continua vocea interioara, linistitoare.
Am simtit ca e adevarat si ca problema era rezolvata, asa ca am pornit la drum pe deplin linistita, doar ma asigurase vocea interioara.
Zi frumoasa, insorita, plimbare cu caruciorul prin orasul plin de amintiri, intram sa probam palariute de soare, fredonam un cantecel . . am uitat complet de grija mea dintai.
Ajungem pe strada cu pricina, gasim adresa, deschidem poarta.
O curte micuta, insorita, pavaj frumos, gard inverzit imbracat de vita salbatica, bancuta de lemn la umbra nucului batran. De poveste.
La cabinet, lume multa. Printre lume, ce sa vezi, oras prieten, o colega de la sculptura. Micuta, fina, vesnic zambitoare. Ei, ce mai faci, ai copil, ce draguta e, noi inca nu ne gandim, cum va merge, randul trece repede, "Sa intre doamna cu copilul!"
Doamna cu copilul?! Asta sunt eu, dar nu intru cu Ana. Mihaela, o plimbi putin de mana, ii place plimbarea. Sigur, du-te linistita.
Fug inauntru, click, puteti iesi, reveniti peste un sfert de ora pentru rezultat, fug afara la copil.
Ana mea se plimba cu ingerul pazitor de mana, vesela si fara de griji.
Abia atunci am realizat implinirea .. chiar asa a fost, a avut dreptate . .
Sunt forţe puternice in noi, foarte puternice in noi . .
Oare chiar exista!
Wednesday, 3 June 2009
Workshop Azara Landscape la ZA 2009
Au fost 7 zile intense, stresante, distractive, relaxante si cu siguranta foarte faine. Ne-am adus aminte cum era in studentie, ce lejeri si senini eram, cat de entuziasti si uluitor de utopici . .
Paranteza sentimentala [ Locul faptei fiind pietonalul central din Cluj, s-a intamplat un fenomen surprinzator si foarte placut, si anume parada spontana a cunoscutilor. Fetze din vremuri stravechi, de care uitasem ca uitasem, sau dimpotriva, figuri centrale, oameni pe care nu i-am uitat niciodata, mi-au aparut din senin ca intr-un teatru de hartie - bau!
Cred ca Otalestii ziceau ceva de sentimentul placut de "acasa" pe care-l ai atunci cand te intalnesti spontan cu cunoscuti pe strada. In Bucuresti ne-au lipsit intalnirile astea, Clujul e atat de Acasa! ]
Joaca ce-o jucaram s-a finalizat intr-o gradina-librarie, care a starnit pare-se destul de multa valva la Zilele Arhitecturii, lucru care ne umple de mandrie pana sus. Dupa cele 4 zile ale evenimentului, gradina noastra urma sa fie demontata/desfiintata fara mila, in suspinele de jale ale creatorilor, organizatorilor, trecatorilor si admiratorilor sai declarati pe fata sau secreti,
dar in ultima clipa primaria Clujului s-a induiosat si cu lacrimi in ochi a hotarat sa o gratieze, caci asa umbra umbroasa si racoare racoroasa nici ca mai exista in centrul orasului asfaltat pana in dinti.
Vazand asa minune, TIFF-ul care batea la usa orasului, nici ca a mai stat pe ganduri, si a preluat-o sub forma de chicgarden-infopoint.
Si uite asa, The Graden Bookshop mai dainuie inca si astazi, verde si umbroasa pe bulevardul Eroilor, si oricine, cu mic cu mare, poate adasta la umbra ei in pace si nestingherit de nimeni, spre bucuria trupului si a sufletului deopotriva.
Ziarele au zis, TV-urile au televizat
cica asa si pe dincolo
Mai retrograd in ascensiune, influentat de marte
Altfel spus, primavara ne-a fost tumultuoasa, cum ii sade bine unei firme /pardon familii de peisagisti. Proiecte, planuri, intalniri, deadline-uri presante, drumuri de Ploiesti, de Bucuresti (chiar si 2 pe zi), tururi de gardenuri dupa plante, planuri de plantare, Sibiu, drumuri de Cluj, drumuri de Cluj, drumuri de Cluj . .
Ana a avut parte de primele nopti din viata ei fara mami . . fara titi . . Era cat p-aci sa dam nas in nas cu intarcarea pe nepusa masa, dar increderea a invins si totul e bine cand se termina cu bine. Si daca am chef, merg singura-singurica, ma tin de caisa din mana mea :))
Cat despre treaba aia urata cu chibzuirea banilor, sa stiti ca e sub stricta observatie, nu misca un banut nou dinala roscat fara control cu infrarosii, iar verdictul final se anunta de pe-acuma realmente spectaculos.
Totul e sa-ti dai seama cand conjunctura e favorabila extravagantelor organizatorice,
si sa te dedai lor fara sa cracnesti . .
Ana a avut parte de primele nopti din viata ei fara mami . . fara titi . . Era cat p-aci sa dam nas in nas cu intarcarea pe nepusa masa, dar increderea a invins si totul e bine cand se termina cu bine. Si daca am chef, merg singura-singurica, ma tin de caisa din mana mea :))
Cat despre treaba aia urata cu chibzuirea banilor, sa stiti ca e sub stricta observatie, nu misca un banut nou dinala roscat fara control cu infrarosii, iar verdictul final se anunta de pe-acuma realmente spectaculos.
Totul e sa-ti dai seama cand conjunctura e favorabila extravagantelor organizatorice,
si sa te dedai lor fara sa cracnesti . .
Subscribe to:
Posts (Atom)