mai stai o tura

daca mai e cumva cineva care a ramas cu grija de diploma mea, sorry am uitat sa zic:
stiu ca asta e normal, stiu ca pe asta trebuie sa ma concentrez acum in totalitate, ca trebuie sa inchei povestea, sa las fanteziile si s-o vajai din doua miscari sa ma scap de ea, dar..
n-o sa dau diploma anul asta. Stiu, e total insane. Imi pare si mie rau, da no, nu vreau sa ma 'scap de ea' chiar asa, nici sa platesc pe cineva sa mi-o faca, nici sa profit de circumstante sa 'trec' pe sub comisie asa mai usurel.. Ana a simtit foarte tare presiunea din mine asta iarna si mi-a spus 'mami, sa nu mai faci ploiectul ala niciodata' :)( ....... puiut mic care intelege tot :)
Asa ca ne vedem anul viitor la peisagistica :) asta e, daca m-or mai primi oamenii aia de treaba de-acolo :))

mna

piramida redesigned

se pare ca ideea cu cerealele n-a fost prea buna. v-am zis ca o teorie tine 10 ani.
well tocmai au trecut cei 10 ani de cereale.. :))
asa ca eu imi iau bebelusul bãlai, copilita de trei-ani-adica-cinci si dragul meu preabunul si preabland, si las in urma fara sa clipesc orasul asta care ne sufoca. iau teren, 5.000 de metri, bat cui pe cui din stinghiute cotete de gaini, de rate si de porumbei, de iepuri-vaci-purcei-si-cai, si mai incolo sap un iaz de pastravi mici. seman pe randurile din fata ardei rosii agrise rozinchine si salata verde miraculoasa, mai ceva ca cea din gradina ursului, si mai in spate pun livada frumoasa de ciresi. si-ntre ciresi sa punem peri
si mere-verzi-de-vara si gutui.
si-n spate, cat vedem cu ochii, intindem lanuri fosnitoare, sa ni le unduiasca vantul rece in furtuni de mai

dar intai sa dau diploma asta frumos.
..desi cand am aflat ca Ea nu mai e in the business.. mi s-a taiat pofta de jumate.
cum sa nu mai fie Ea. e absurd, Ea e totul. focul focurilor

asta-i situl

Giurgevo langa port, canalul. ZE Kanaaal
e ceva .. are aprox 4 km lungime pe 1 latime.. god help me now!

e o zona de periferie industriala abandonata. cai ferate pustii, conducte vechi la suprafata, resturi de cladiri, substante dubioase in sol, stufaris, smarcuri mlastinoase, buruieni crescute peste toate, .. si lacul de cenusa. Uuuu.. "Lacul de cenusa"
Cat de creepy suna..
Iar eu, acum, adica peisagistul in lucrarea sa de diploma, trebuie sa fac ceva cu locurile astea, sa le vindec.
Sa ma uit bine in jur si sa gandesc cum functioneaza imprejurimile, sa inteleg nevoia locului (a se citi a categoriilor de utilizatori potentiali dar si al eco enviro sisteme.. na-na na-na) si apoi pac, cu bagheta magica sa transform totul in ... well, aici e aici.
Pentru ca la o privire mai atenta iti apare ca nu oriunde si oricand e nevoie jap-jap de un parc, jap-jap de un teren de pang, jap-jap de un cartier p'rezidential. Si daca nu de astea, atunci de care? Ce pastram si ce-aruncam, ce-ngropam ce dezgropam..
Si mai ales, in final am fost utili cu ceva comunitatii de aici? Propunerea e fezabila, realista, pare utila? ..sau macar de efect?
efectul cui?
efectului

Am supravietuit

Am decolat foarte ok, ne-am inclinat puternic spre stanga cu capul in jos foarte ok, ni s-au infundat urechile foarte ok, am papat sandwich si prajiturica foarte ok si am aterizat fara probleme foarte ok.
Cazarea e ok, mancarea e ok, colegii si echipele sunt ok, vremea e ok...
Sa fac bine si eu sa fiu ok

Se vedeau foarte frumos luminitele oraselor de sus,
ca niste.. ceva-uri frumoase
Le-am dat biscuiti lebedelor pe Dunare, si erau asa pofticioase ca sasaiau cu ciocurile si dadeau sa ne ciupeasca de degete :))

E abia ziua 2 din 16 :(( Ma simt ca o prizoniera, blocata departe de punctele mele luminoase, singurele care ma intereseaza pe lumea asta. Mi-e dor de Ana Fetita si de Tatilu la modul tragic..
Azi eram in sala, sedeam toti pe scaune in cerc. prezentari, discutii, teorii de urbanism si landscape.. cand intra un arhitect/tatic cu o copilita mica de un an si ceva-doi.. era asa delicata, asa dulce si finuta ca Ana Fetita. Imi venea s-o iau in brate.. Mi s-a taiat filmul si n-am mai putut sa-mi stapanesc lacrimile siroaie pe obraji. Am iesit afara sa plang libera si sa ma linistesc.. apoi restul zilei am fost da, vesela cu lumea, dar acuma iarasi abia vad tastatura printre lacrimi.. Chiar nu stiu ce-i cu mine. E totul ok, proiectul e interesant..

Mi-am luat lapte de soia si compot de cirese, sa ma indragesc :)
Ma duc sa fac nani, maine la 9 suntem pe baricade




Poate ar trebui sa consider calea samuraiului, demnitatea japoneza a suferintei disimulate :))

Bebita ma din burtica e dulce, tare tare dulce. In fiecare dimineata cand ne trezim ma intreaba cu am dormit si apoi se intiinde bine, cu manutele si piciorusele, ca o pisicuta. E pui mic si dulce.. iubeste mamia puiul ei mic mic

mi-e frica cu avionulll !!

am impresia ca mi-e frica, si in orice caz nu vreau sa plec.
nicaieri, nu acum, n-am chef deloc deloc deloc...
workshop universitate chestii. who gves a damn, dece m-am bagat??
Cand m-am inscris la chestia asta, acum vreo doua luni, eram supla. zvelta. sprintara ca o primavara. Si acum.. pai acum avem burtica nu gluma :)))
La etajul doi incep sa ma tin de balustrada :)) nu mai merge domnule oricum oricand oriundee..hehe
Bebita mica (shi ea e tot o plintsesa, ca Ana) da din labute, ma pune la punct, ea face legea ce stiti voi :)
Deci Mamia, nu stiu unde te duci tu cu avionul, fara Tatilu si fara Ana, sa stai 16 zile de capul tau prin Viena aia asa depaaltee... NU VREAU SA PLECC!!
Mdaa.. deci bagajul Mamia, impacheteaza si sorteaza, ca deseara la 20:55 iti iei zborul. Ah.. ultima oara cand m-am dat cu avionul a fost cand eram EU bebita in burtica la Mamia mea. Ca sa vezi cum unele chestii se reiau in bucla.. Se pare ca in destinul meu se repeta zboruri in viata intrauterina.
M..cumm in luna a treia am urcat in Piatra Craiului la Curmatura, asa pot pleca si la Viena in luna a sasea... sau nu??!! :))

Am uitat sa specific: sunt in saptamana 25, adica mijloc de luna a sasea, adica final de trimestru doi :)
Gestatia la specia umana are 40 saptamani, 9 luni, 3 trimestre :P

Sa va povestesc cum a fost :D

daca vedeti o aratare slaba si obosita.. dar cu un zambet mare si tamp desenat pe toata fata..... sa stiti ca sunt eu, dupa prezentarea de prediploma :D
Noi doua am intrat primele azidimineata, eu in deschidere.
La 9 si 20 eu si Stefi fugeam in sus pe scarile de la peisagistica.. ah, intarziuu!! Am avut un flash si mi se derula in gand serbarea din clasa a I-a, cand eu eram Dornröschen si Mame imi croise special rochita roz-pal, si furasem din parc trandafiri pe care mi-i prinsese 2-3 pe rochita si unul pe bentita din par... si evident, toata lumea era adunata, colegii, parintii si Corina-Tante.. iar Dornröschen nu mai aparea.. Intr-un final am ajuns, Corina-Tante nu m-a certat ci m-a strans in brate si a inceput serbarea . .

Cu suflarea taiata, ajung in amfiteatru. Iulia, Mugur si Ruxi. In rest, gol. Haahh, deci am timp sa-mi zappez skeletul. Povestim, unii beau cafea, mai dam un ochi pe rezumatul de idei.. intre timp vine lume, pe la 10 siceva incepem. Primele doua planse erau ale mele. Incep usurel dar in doua minute emotiile ma strang de gat tot mai tare.. simt ca nu mai pot respira. ma fortez sa nu ma las si zic inainte, cu creierul innecat in adrenalina. prof.Vi imi zice mai respira Alexandra, prof.Ve ce draguta ne aduce doua pahare de apa.. ma incordez la maxim sa continui fluxul de cuvinte si sa nu uit ceva important, termin cele 2 planse, preia July. Huuuuuuhhhh... am trei minute sa respir. Apoi a fost ok, am prezentat fiecare alternativ cate 3-4 planse si am mers cat de cat coerent pana la sfarsit, 55 de planse. Huuuh!
In tot acest timp se puteau intampla multe chestii (mi-au vazut ochii multe batalii in anii astia), dar n-au cazut bombe. Dimpotriva, comentarii oarecum curioase, pe care le-am perceput incurajatoare. Ok in gandul nostru, ACUM vine taierea. Spre surprindeera noastra insa n-am fost taiate ci incurajate si chiar felicitate. S-au starnit niste discutii de principiu intre membrii comisiei, s-au batut umpic intre ei dar tinta nu eram noi.. noi doar declansasem ;)) Spre noi inca nu se arunca cu rosii, dar eram totusi in asteptare.. Apoi gata, asta a fost, felicitari! Nu ne-a venit sa credem, ne-am ridicat de la biroul ala ametite, drogate, vlaguite, fericite.. Intr-un cuvant, proiectul (si prezentarea - pentru ca se face oarecare diferenta intre ele) n-au fost foarte rele. Gizaasss.. thaaanks!
nota.. buna, mult mai buna decat in visul meu cel mai dulce, nouasimuuult. E o senzatie dulce, plutesc intr-un lichid cald . . Multumesc domnului ca m-a irizat, comisiei ca ne-a gratiat, Juliei ca ne-am tandemat si lui Stefi ca m-a rabdat.
No si acuma fata draga, lasa norisorii roz, nu te mai umfla in pene, coboara pe pamant, du-te petrece repede sarbatorile si-apoi cu puiul nr1 de-a dreapta si puiul nr.2 in marsupiu, pune-te de citeste frumos niste cartulii pe waterfront si fa schite si crochiuri, ca in februarie ne vedem cu planul general si poate n-o sa mai fie Dumnezeu tot asa bine dispus. Acum are lumea asteptari de la noi, si greul abia incepe :)))

p.s. pardon, L.e.
Cel mai mult m-a socat si m-a fericit ca I. m-a strans in brate dupa prezentare, si ca ea I. ne-a dat noua punctaj max. Si asta pentru ca I. esteee.. nu stiu daca puteti intelege.. violent tornado intelligence almighty guru

L.e.
Nu-i bine cu blogurile astea. am zis ca tre sa-l inchid. Nu mai poate omu' abera de capul lui ca vine cine nu trebuie si zice "A, de mult ti-am gasit blogul tau secret, ce credeai "
la care profu de langa zice "Da da, dar semestru' asta n-a bagat nimic"
:))) :D :D DD oops

L.e. N-am vrut sa zic de bebe 2 decat dupa prezentarea de prediploma pt ca July (partenera mea de echipa) cred ca facea herz attack la aflarea vestii, cum am facut si eu de altfel. Deci am zis ca e mai bine s-o crut de asa soc. Ei, acum ca a trecut prima parte, in care practic am fost foarte dependente una de alta, acum e alta viata, pt ca practic de acum incolo, la a doua parte a proiectului isi ia fiecare o bucata pe care o duce in detaliu, deci suntem mai fiecare pe pielea ei. si clar, dau diploma la vara bine si cu grija si cu mare atentie. Numai in ziua prezentarii sa nu nasc :))

am trei secunde sa zic ce si cum

nu se bea nuse mananca nu se doarme nu se iese din casa (exagerez da chiar asa e)
copilul e safe, maica-sa e pe ultima suta si taica-so are grija de ea
mai sunt ....4 zile pana la predare. Apoi in dimineata zilei de 22 cea de dupa 21, la ora 9am, ia iesi tu in fata si uimeste-ne . . . .
proiectii, discurs, comisie feroce, .. atacuri, riposte. va curge sange
sange ne/vinovat de miel la taiere, ca in fiecare an :))
oricum, un lucru e sigur: I will fight back!!!
totul, dar totul e sa iti SUSTII proiectul. cu calm, ironie si generozitate. the smooth way, but the strong way

mi se taie picioarele de pe-acuma, da cine are timp de emotii..
gata, au trecut 3 secunde. go baby, go!

Pe sit, again

Giurgevo, platforma 2
Asta face un peisagist: primeste o bucata de teren distrusa, pentru a o "vindeca".
Margini de oras, parloage si maidane, foste zone industriale dezafectate, mlastini si smarcuri.. rezolva-le.
S-a stabilit, data viitoare bem bine inainte, ca sa evitam efectele melancolic-depresive post-factum :)) E o un mister pe care locurile astea il emana.. O fascinatie a degradarii.. flori de mucigai arghezian

Mai multe in viata paralela

and where is my mind

marturisesc ca sunt in plina sesiune
ca se inrosesc liniile pe mes pe yahoogroups si pe telefon
de discutii despre examene.proiecte.analizesensibile.urbanisme.floriculturi.arboriculturi.telepeuri.pozedepesit.studiidecaz.rastere.predari.randari.recuperari.cartari.. uha!
inc-umpic, inc-umpic

stop joc. am calcat in / sesiune

in seara asta am cnstientizat.
nu credeam sa mi se intample asa curand,
nu din nou..

si nu-i cale de intoarcere..
am de predat zeci de planuri de analize-diagnostic-strategii, studii de caz, memorii . . 360 de referate, 2.433 proiecte de peisagistica si paisprezecemilioane douasutetreizeci demii sasesutesaisase de schite si crochiuri de peisaj.

Iar dupa ce voi fi facut toate astea cate mi s-au spus,
voi mai trece printr-o ultima incercare letala:
privitul foilor + lesinat, apoi totusi invatatul si datul examenului
de instalatii.
Nu ma intrebati mai multe, ca si-asa abia-mi mai bate inima . .

Cand auzi una ca asta, fat-frumos lua un creion si o hartie,
si in loc sa se apuce imediat de treaba, se puse pe programat.
In ce zi, la ce ora, in ce incapere, la ce proiect, exact cate ore si-n ce fel va lucra. Pe ce coala, cu ce trasor, in ce gama. Aranjă totul intr-o ordine perfect logica si incadrata in timp, ş-apoi spuse:

in primul rand adio blog.
de azi inainte . . pana-n ziua izbanzii nu mai postez, nu mai admir, nu mai raspund la mesaje, la comentarii, incurajari, injurii, orice-ar fi.
Va fi ca un lasat de fumat
umpic sa dau login, si sunt pierduta
bann pana-n 24

spune nu drogurilor in sesiune!

Au revoir mr. Landennnne

Vineri, cu emotiile stranse nod in gat, am prezentat.
Dupa deliberari misterioase in camera secreta, juriul a iesit in sfarsit cu rezultatele la lumina. S-au tinut speechuri, s-au dat sfaturi si in sfarsit s-au anuntat si rezultatele. Eu ma rugam doar sa trec proiectul. La cele 6 echipe, au fost cate un 10-9-8-7, un 5 si un proiect picat. Noi am luat 9. Beng!
Merci beaucoup Landennnne, c'est magnifique!
Apoi am sarbatorit cu masa festiva pe holul nostru de la mansarda, cu fructe, fursecuri si compot de gutui facut de Mihai. A venit si Ioana, a fost foarte, foarte fain . .

Maine ne fac profii praf

Blogule blogutule, ce mai faci dragutule ..
Azi la 14.00 am avut predarea proiectului du Landennnne
La ora 13.10 echipa noastra desfasura pe planseta in atelier 4 planse A1 plotate frumos, desenate, phtoshopate, colorate ... plus caiet de notite personale (hei, pe asta il vreau inapoi), schite si desene de mana si alte probe autentice din bucataria interna a proiectului


Semnat de predare cu nr de piese, data si ora exacta, si straight back to barlog. Asta noapte am dormit 1 ora, (de la 7 la 8 dimineata), ieri noapte si cam de doua saptamani incoace cam 3-4 ore de somn pe noapte. Sunt zombie.

Nici n-am apucat sa constientizez faptul ca zilele astea am adunat in buchetul vietii a 30-a primavara, ocazie cu care am schimbat prefixul, am trecut de pe linie ascendenta pe plafonul orizontal al vietii (simt eu ca asta ar fi intre 30 si 50).. dar vai, sa nu mai pomenesc astfel de cifre pe aici ca mi se face parul maciuca, I'm getting OLD.... !!!
Va mai spun eu mai multe despre cum se simte o tanara femeie cand implineste 30 de ani, dar asta alta data, acum ma duc la nannnii .. By the way, maine la 8.30 dimineata avem sustinerea proiectelor in fata unui juriu international, ca sa zic asa. JUDECATA.
Doar nu credeati c-am scapat asa usor, predai plansele si ai fugit.
Naaa, na-na-na . .
Haide stimate student, haide aici in fata noastra si da seama de faptele tale, explica-ne tare, sa te auzim cu totii ce e cu liniile alea acolo, cum decurge dezvoltarea logica si mai ales, ce ai avut de spus cu asta . .

P.s.
Normal, dupa ce am plotat plansele finale, stateam toate trei aplecate deasupra lor si ne uitam la ele de parca le vedeam pentru prima oara in viata noastra. Scapari, elemente uitate, idei noi .. next time, acuma nani.
O sa visez frumos, ca maine merge Mamia la Ana mica puiusor

Facultate de 4 6 ani, sau struggles of a student mother

Peisagistica se face la USAMV in 4 ani.
Eu am inceput ca tot omul cu anul 1 si am continuat cu 2. Apoi am intrat in 3, nonsalanta si naiva ca si cand nimic deosebit nu avea sa se intample. Undeva, ceva era deja in pregatire.
A inceput anul, apoi nu fara aventuri am integralizat primul semestru, dar la al doilea n-a mai fost chip. Burtica mare, stare somnolenta permanenta, si geanta cu laptop/mape de hartii si carti, cam grea pentru luna a opta sus si jos patru etaje de cateva ori pe zi. Stim, miscarea e benefica in sarcina. Am dat examene in saptamana 38 de sarcina, chiar si intr-a a 40-a, dar pana cand? Oricarei gravide ii vine ceasul de a lasa deoparte toate tampeniile preocuparile ultra-importante, si de a naste la urma urmei, chiar daca sorocul pare a intarzia.
Anul trei ramas in aer.

Apoi a urmat un an intreg in care nici sub hipnoza nu mi-as fi putut aminti ca vreodata in viata mea m-as fi inscris la vreo institutie publica de invatamant superior, ca as fi asistat vreodata la cursuri si as fi petrecut dupamese intregi intr-o liniste stelara alcatuid referate printre albume si tratate de teorii peisagistico-urbane . . pe atunci fara ganduri la sot, la casa si la copii, ca intr-o teleportare in spatiul far'de griji al vidului bibliografic . .
In alta viata poate, in asta sigur nu.
Am petrecut in schimb printre gangureli de bebelus, carti de puericultura si hainute mici-mici ca de furnica.
A fost un an minunat, ca o dimineata de primavara intr-o livada inflorita.

Anul paradisiac a avut insa doar 365 de zile,
si visul dulce s-a spart ca un balon de sapun
de poarta facultatii.
"You have to go back there! Now!"
Ioana mi-a explicat frumos ca pot pasi cu gratie in anul 4, ca diploma nu o pot developa anul acesta dat fiind recuperarile din anul 3 pe care le am de adus la zi, si ca la anul voi putea fi libera si lejera, sa fac "mega-proiect" de absolvire da-i bataie bafta!

Aa.. mersi, asa fac . .

And my baby . . ?

Numar pe degete variantele/posibilitatile/modalitatile
Nu e niciuna rozalie, toate maro-cenusii, (ce nuante de cacao am de ales acum Doamne, n-ai alt paletar?
Nu, astea-s variantele, si oricum, daca vei alege te vei căi, iara daca nu vei alege, iarasi te vei căi).
Baby goes to grandparents.

Eu imi trag sufletul peste ochi si urechi, iau adanc aer in plamani, si ma arunc in valtoare tinandu-mi respiratia.
Merg la toate cursurile cu anul 4,
urmaresc recuperarile pe orarul de anul 3,
suspend totul pentru doua saptamani avec monsieur Landennnne cu anul 3, timp in care pierd cursuri/laboratoare/intalniri la anul 4. Petrec jumatate de zi la cursuri si cealalta jumatate in proiecte si lucrari de recuperat. Ma gandesc la Broscuta, nu-mi mai pot tine respiratia . . trebuie sa ies la suprafata!

Da ce-i cu nebunia asta deodata in viata mea . .
Io mi-s ardeleanca domnilor, sa nu uitam acest amanunt esential.
Las-o naibii de scoala draguta, ca nu arde si nici nu fuge nicaieri. E drept, cu cat intrerupi mai generos, cu atat te intorci mai chinez-paralel - DACA te mai intorci vreodata.
Atunci, ca sa sufere toata lumea mult mai putin,
am hotarat:

Anul 4 sa ma lase in pace cu problemele lui care nu ma intereseaza acum - ne vedem foarte bine tura vitoare.
Anul 3 sa ma primeasca cu bratele deschise, caci eu de-a lor sunt, deocamdata mai rarut si mai selectiv, pe masura cursurilor pe care le am deja in maneca, iar de la anul (cand se va fi convertit in 4) full option, cu ateliere, cursuri si lucrare de diploma cu tot.
Timpul sa nu ia la numarat anii scursi de cand am calcat eu pentru intaiasi data pragul facultatii acesteia, caci totul e relativ si personalizabil,
Landennnne sa isi incheie cat mai amiabil si mai degraba ultima din cele doua saptamani in care il insotim intelectual zi si noapte fara sa respiram,
iar noi, cele trei personaje principale ale povestirii -
Unu, Doi si Trei cel mic si mostimportant, ne regasim si ne reintregim ca sa putem respira fericiti impreuna,
caci ce poate fi viata cand stai sub apa cu respiratia taiata si plin de jale?

Am hotarat.
Profii sa nu-si faca cruce,
Mame, Buni, Mamika si toti ceilalti sa nu se uite dezaprobator,
prietenii si colegii sa nu creada ca sunt la master
si Ana mica sa-si impacheteze ainele, sa scoata socotitoarea si Coca de sub pat si sa se incalte cu pucul unu si pucul doi ca mergem tai cu bum-bum al lui tatilu.
Punct.

Oui, je suis Landennnne

Il fait que vous presenter le concept du site,
exprimer la philosophie du projet, la strategie et l'atmosphere . .
Visualiser du concept dans des croquis 3D el le plan general des oiseaux, parce-que le cloture n'es pas ici, mais l'echelle avec la nuit du plan general. Tout le traffic dans l'espace, la vegetation et les velos . .

Le paysage c'est sur le terrain.

Vous fait l'anlyse sensible a traverser la synthese surtout le detail
Des pietons
l'architecture
la sociologie
et la morfologie

5 heures, 7 heures + 4 heures, 6 heures
parler, parler, dessiner
je parle pas francais
presenter, analyser
votre equipe engajer
le site
le paysage
les conclusions
le concept
les pietons
les velos
les oiseaux

travailler sur la nuit pour aujourd'hui
sur le jour pour demain
sur l'atelier pour l'equipe 1

Qui, c'est une tres bonne idee!

School's over my head!

A doua zi de scoala, sunt varza.
Mergi la secretariat sa te inscrii, du-te verifica la financiar daca mai ai rest de plata, vino cu hartia inapoi la secretariat, du-te la casierie plateste pt noul an, adu chitanta la secretara, du-te sus 4 etaje si vorbeste cu profele de an despre formula de studii, intoarce-te jos 4 etaje si verifica-ti dosarul, situatia pe anul trecut, urca inapoi 4 etaje si vb iar cu profele, trageti o concluzie, coboara iarasi 4 etaje la secretariat, fa-ti cerere de sesiune deschisa, urca inapoi la rpofe, stabiliti etapele, grupa in care esti inscrisa, cunoaste-ti noii colegi de anul 4, cunoaste-ti noii colegi de anul 3 cu care refaci cursurile, cunoaste-ti puzderia de profi noi, cunoaste noul corp de cladire in care functioneaza peisagistica, fa rost de orar, fii la curent cu modoficarile de orar, fa lista cu materiile restante, contacteaza profii respectivi, vorbeste cu profii cum sa refaci cursurile, ia notite, du-te la cursuri . .
gata cu scoala pe azi . .

Gata cu scoala pe azi? Bun, fugi la banca si rezolva cu nush' ce dispozitiv si renegociaza-ti dobanda. Gata cu banca. Go home.

Ai ajuns acasa? Great, esti rupta de obseala, ai dormi neintoarsa, dar sorry baby, da-i bice cu proiectul ca maine asteapta clientul de la Sibiu, nu uita de cel cu care ai avut intalnire acu 2 zile, ca vine si ziua lui, fa-ti programarea pe zilele urmatoare, ce mai ai de predat, de studiat, de pregatit . .
Am inceput tare, e socul primului impact, sper sa-mi revin,
acum vreau sa-mi bag capul intr-o galeata cu gheaaataaa!