Am supravietuit

Am decolat foarte ok, ne-am inclinat puternic spre stanga cu capul in jos foarte ok, ni s-au infundat urechile foarte ok, am papat sandwich si prajiturica foarte ok si am aterizat fara probleme foarte ok.
Cazarea e ok, mancarea e ok, colegii si echipele sunt ok, vremea e ok...
Sa fac bine si eu sa fiu ok

Se vedeau foarte frumos luminitele oraselor de sus,
ca niste.. ceva-uri frumoase
Le-am dat biscuiti lebedelor pe Dunare, si erau asa pofticioase ca sasaiau cu ciocurile si dadeau sa ne ciupeasca de degete :))

E abia ziua 2 din 16 :(( Ma simt ca o prizoniera, blocata departe de punctele mele luminoase, singurele care ma intereseaza pe lumea asta. Mi-e dor de Ana Fetita si de Tatilu la modul tragic..
Azi eram in sala, sedeam toti pe scaune in cerc. prezentari, discutii, teorii de urbanism si landscape.. cand intra un arhitect/tatic cu o copilita mica de un an si ceva-doi.. era asa delicata, asa dulce si finuta ca Ana Fetita. Imi venea s-o iau in brate.. Mi s-a taiat filmul si n-am mai putut sa-mi stapanesc lacrimile siroaie pe obraji. Am iesit afara sa plang libera si sa ma linistesc.. apoi restul zilei am fost da, vesela cu lumea, dar acuma iarasi abia vad tastatura printre lacrimi.. Chiar nu stiu ce-i cu mine. E totul ok, proiectul e interesant..

Mi-am luat lapte de soia si compot de cirese, sa ma indragesc :)
Ma duc sa fac nani, maine la 9 suntem pe baricade




Poate ar trebui sa consider calea samuraiului, demnitatea japoneza a suferintei disimulate :))

Bebita ma din burtica e dulce, tare tare dulce. In fiecare dimineata cand ne trezim ma intreaba cu am dormit si apoi se intiinde bine, cu manutele si piciorusele, ca o pisicuta. E pui mic si dulce.. iubeste mamia puiul ei mic mic